În realitatea noastră, marcată de conflictul ruso-ucrainean, centrele de plasament pentru refugiați ucraineni „SOS Autism” reprezintă nu doar un loc de adăpost, ci și o oază de speranță. Acesta este un loc în care oamenii vin în căutarea unui refugiu, dar găsesc mai mult decât atât – găsesc sprijin, comunitate și posibilitatea de a-și construi un viitor mai bun. Am avut privilegiul de a discuta cu reprezentanții dedicați ai centrelor de plasament despre viitorul acestor centre.

Î: Cum vedeți evoluția centrelor de plasament pentru refugiați pe termen lung și care sunt principalele obiective pe care doriți să le atingeți în viitor?

Victoria Secu, Directoare executivă, „Fiecare Contribuie pentru Schimbare”: Principalele obiective de viitor ale Centrelor de plasament pentru refugiați ar putea fi:

  1. asigurarea că centrele pot funcționa eficient și pe termen lung, având resursele financiare și umane necesare;
  2. îmbunătățirea calității serviciilor și asigurarea că fiecare refugiat primește asistență adecvată în domenii precum sănătatea mentală, educația și formarea profesională;
  3. sensibilizarea populației pentru a crea și dezvolta legăturile cu comunitatea locală, pentru a promova o percepție pozitivă a refugiaților;
  4. consolidarea parteneriatelor cu alte organizații și instituții locale și naționale pentru a asigura un suport cuprinzător pentru refugiați.

Î: Cum contribuie experiențele și învățămintele acumulate de-a lungul timpului la modelarea direcției și strategiei pentru dezvoltarea viitoare a centrului?

Victoria Secu: Am învățat despre asistența umanitară din mers. Experiențele trecute ne ajută pe noi ca FCPS și echipa de administrare a centrului de plasament pentru refugiați să înțelegem ceea ce a funcționat și ceea ce nu a funcționat. Astfel, putem evita repetarea greșelilor și putem încerca să amplificăm ceea ce a mers bine. Iar lecțiile învățate au dezvoltat un grad mai mare de flexibilitate și adaptabilitate în răspunsul la schimbări sau la situații neprevăzute, critice. Lucrul cu diferite persoane au ajutat personalul din centru și echipa FCPS să înțeleagă mai bine nevoile, așteptările și comportamentele persoanelor temporar strămutate din Ucraina, ceea ce este esențial în formularea strategiilor și luarea unor decizii informate în viitor.

Î:  Care sunt principalele provocări anticipate în ceea ce privește sprijinirea refugiaților pe măsură ce situația și nevoile lor se schimbă și cum intenționați să le abordați?

Irina Stoian, manageră de proiect „SOS Autism”: Dacă inițial, la începutul războiului, refugiații aveau nevoie de necesități primare precum cazare, alimentație și medicamente, în timp au apărut alte nevoi. Au înțeles că se află pe termen lung într-o țară străină, unde legile, limba și cererea de muncă sunt diferite față de ceea ce experimentau în Ucraina. Mai exact, în orașele-port de unde provin. Astfel, nevoile și prioritățile lor s-au schimbat. Acum, au nevoie de cursuri de formare și perfecționare continuă pentru a se angaja în câmpul muncii. Cu toate acestea, cea mai mare provocare în ceea ce privește angajarea lor este reprezentată de organizarea copiilor în grădinițe, școli și after-school. Ei nu doresc să-și înscrie copiii în școlile cu predare în limba rusă din țară (din motive politice și naționaliste). Prin urmare, copiii lor urmează cursurile școlii online ucrainene, ceea ce implică prezența părintelui, în general a mamei, acasă. De aici derivă a doua nevoie stringentă, și anume, plasarea copiilor în grădinițe și școli cu predare în limba ucraineană (engleză) sau, în cel mai rău caz, crearea de after-school-uri și tabere. Odată ce acest cerc vicios este întrerupt, părinții pot să se angajeze și să devină membri utili ai societății. Pe măsură ce se integrează pe piața muncii, necesitatea de asistență psihologică și consiliere scade.

Î: În ce mod colaborarea cu alte organizații și comunități din zonă poate contribui la dezvoltarea centrului și la crearea unor parteneriate solide pentru viitor?

Irina Stoian: Până la moment avem câteva colaborări frumoase cu alte organizații precum: HalpeAge care livrează catering pentru refugiații noștri și sunt parteneri în diverse evenimente petrecute în cadrul centrului. Organizația Acted care este un partener de dezvoltare și de susținere încă de la începutul războiului, Keystone Moldova, Terre des Home și Federația Familiilor pentru Unificare și Pace în lume care au susținut copiii cu autism refugiați din Ucraina în terapii din cadrul Centrului Social SOS Autism, ADRA Moldova, ADRA Canada care ne-au susținut în susținerea serviciilor medicale prestate iar Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehe împreună cu Ambasada Republicii Cehe în Republica Moldova ne-au susținut în adaptarea condițiilor de trai și pregătirea sezonului rece, iar IM Swedish Development Partner Lund Sucursala Chișinău a fost prima organizație care ne-au ajutat la etapa deschiderii Centrului pentru refugiați.

Î: Cum vedeți că centrul poate ajuta la creșterea autonomiei și independenței refugiaților în timp, pentru a-i ajuta să devină membri activi și contributivi ai societății gazdă?

Alexandr Mocan, Directorul Asociației Obștești „Centrul Psiho-Social”: În prezent, ne aflăm în faza de analiză a posibilității de extindere a activităților noastre. Avem în vedere dezvoltarea unor proiecte culturale și sociale mai ample, precum și organizarea de călătorii pentru refugiați în alte regiuni ale Republicii Moldova. Pe termen lung, dorim să încurajăm refugiații să devină inițiatori ai propriilor proiecte interesante și parteneri ai Centrului. Prietenia dintre refugiați și voluntarii care sprijină Centrul poate contribui în mod semnificativ la acest proces.

Î: Cum ați observat că programele și serviciile oferite au influențat percepția și imaginea refugiaților în comunitatea locală și cum doriți să continuați să aduceți schimbări pozitive în acest sens?

Ala Ianenco, managera programului de suport pentru refugiați: Programele și serviciile destinate refugiaților au adesea un impact pozitiv asupra percepției comunității locale față de refugiați, în special atunci când acestea sunt bine proiectate și implementate. Refugiații nu mai sunt primiți de comunitate ca niște străini, ci în calitate de oameni, cu nevoi temporare și care sunt pentru comunitate oameni ce au nevoie de ajutor, toleranță, susținere și integrare mai activă. În șirul acțiunilor care au condus către o perspectivă pozitivă și schimbarea modului în care comunitatea îi percepe au fost mediatizarea poveștilor de succes ale refugiaților, sesiuni de informare pentru comunitatea locală despre cine sunt refugiații, de ce au fugit din țările lor și ce resurse aduc cu ei, încurajarea interacțiunii cu membrii comunității contribuie la relații pozitive și la o mai bună înțelegere a culturilor și experiențelor reciproce. În viitor este necesar să lucrăm cu organizații locale, școli, și alte instituții pentru a crea o rețea de suport și pentru a promova o imagine pozitivă a refugiaților și incluziunea lor socială.

În lumina schimbărilor continue din lumea noastră, Centrele de plasament pentru refugiați rămân un far de speranță și solidaritate. Cu viziunea lor clară asupra viitorului și cu lecțiile învățate din trecut, această echipă dedicată. precum și comunitatea locală, sunt pregătite să construiască un viitor mai bun pentru refugiați. Împreună, ei demonstrează că prin înțelegere, colaborare și empatie, putem transforma locurile de adăpost în locuri de speranță și oportunitate.

Acest articol este realizat în cadrul Proiectului „Extinderea SOS Autism medical, educațional și servicii sociale pentru refugiații ucraineni”, finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehe prin intermediul Ambasadei Republicii Cehe din Republica Moldova și implementat de Asociația Obștească SOS Autism.
Distribuie articolul: