Pistis, Elpis și Agapis, după prenumele lor în greacă, cunoscute în spațiul nostru mai mult ca Vera, Nadejda și Liubovi, fiicele sfintei Mucenițe Sofia, simbolizează pentru creștini Credința, Nădejdea și Dragostea, ancorate în Înțelepciune.

Cei care le dau copilelor aceste prenume au gândul senin că nu doar sună frumos, dar este și un început binecuvântat, o promisiune a unei vieți întru Hristos. În unele familii locuiește Vera, în altele Nadejda, în altele Liubovi, iar alte familii se bucură de Sofia.

Și dacă ograda cuiva ar răsuna de glasul celor 3 odată? Ați vrea să vedeți cum e? Atunci, să mergem la Glinjeni, raionul Fălești, satul în care, chiar în seara Învierii Domnului, la 2 mai curent, în familia Cebotari s-au născut tripleți.

Situație periodic întâlnită în ultima vreme, când s-au înmulțit cazurile de fertilizări in vitro (ca răspuns la infertilitate – problemă ce afectează în prezent, conform statisticilor, peste 15% din cupluri și ca rezultat al progresului medicinei), este, totuși, o întâmplare rară, deoarece în cazul Marinei și al lui Anatolii Cebotari totul a ținut de natural, fiind a treia sarcină obișnuit concepută în familie.

În familia Cebotari, care locuiește la o margine de sat, dinspre traseul Bălți, cresc și alte două fetițe: Andreea de 11 ani și Alexandra de 5 ani.

După cum este obișnuit să se creadă că ar fi un factor genetic, s-au întrebat și cei din familia Cebotari de unde s-ar trage și își amintesc de 2 gemene pe linia paternă a soțului, la sora bunelului.

„Greu de spus, mai degrabă lucrarea Providenței, comentează dna Marina Cebotari, mama fericită a celor trei fetițe. Important pentru noi este un singur lucru – faptul că fetele sunt sănătoase. Deși s-au născut la 34 de săptămâni, după 2 săptămâni de internare la evidență în Centrul Mamei și Copilului, aveau masa de peste 2 kg fiecare: Vera – 2,190 kg, Nadejda – 2,316 kg și Liubovi – 2,330 kg și nu au avut nevoie de îngrijiri speciale, ne-au bucurat cu o stare bună de sănătate.”

Revenind la impresiile de la începutul sarcinii, tatăl fetițelor, Anatolii, își amintește cum gândul îl ducea la un băiat:

„Nu că nu mi-aș iubi fetele, pur și simplu sarcina decurgea altfel decât primele două, cu o toxicoză strașnică și mă gândeam că acest element e cumva definitoriu pentru alt gen. Nici prin cap să ne treacă de gemeni, sau cu atât mai mult, tripleți. Ne consultam aici, la medicul de familie și tocmai la 18 săptămâni am aflat că-s trei. Soția încă era în cabinetul medicului, dar eu, de bucurie, am început să plâng.”

Iar numele, numele au venit și ele ca un zefir călduț, la fel ca vestea despre tripleți. Bunica fetelor pe linie paternă, Larisa Cebotari, frecventează cu regularitate slujbele oficiate la Mănăstirea „Sfânta Treime” din Glinjeni. Maica Stareță, egumena Anastasia (Marcoci), care este și dumneaei din surori gemene, se bucura de această veste a familiei mai mult decât de una proprie așa că, la momentul nașterii, aflând de la bunica că-s trei și ce nume să le pună, discuția se purta chiar în preajma chipului Sfintelor Mucenițe Sofia, Vera, Nadejda și Liubovi.

„Păi, iată, ce mai căutăm, aveți numele gata pregătite pentru trei!, exclamasem. Pe la mijloc de sarcină, când se presupunea că-s două, le ziceam că una e pentru ei, alta pentru mănăstire. Am rămas fascinați de această minune, când am auzit că-s trei!…”, ne spune egumena Anastasia.

Și ca să confirme rândurile deosebite de cântec – Moldovenii când se strâng și-n petreceri se avântă/ La un colț de masă plâng, la alt colț de masă cântă”, tatăl (din familie cu 4 copii) cu rudele sale și ale mamei (din familie de 6 copii) au stat sub ferestrele maternității, plângând, cântând și chiuind, la vestea nașterii bucuriei lor.

Cotidianul, la fel de fericit ca așteptarea, dar și la fel de greluț de dus ca sarcina, a implicat mai multe ajutoare – și fiica Andreea, și nepoțeii de la soră, și cumnatele, căci îngrijirea a trei prunci odată nu-i o glumă, unde mai pui treburile casei, cu cei aproape 15 ari grădină, alți 15 ari grădină și livadă la un loc de casă procurat pentru fiice și vița-de-vie din cotele disponibile pentru locuitorii satului. Așa că, dacă până acum Anatolii Cebotari lucra doar peste hotarele țării, actual, se află mai mult pe acasă. Povestesc că nici nu era posibil atfel, dumnealui făcând alegerea în favoarea îngrijirii fetelor, sprijinindu-și soția. Da, câștigul e radical mai redus, dar tatăl tripleților își dorește un singur lucru – să crească fetele sănătoase, iar soția între timp să nu se ofilească, căci, zice, sunt florile lui.

Or, cheltuielile s-au mărit, dar câștigul s-a cam micșorat…

În aceste condiții, au decis să se adreseze pentru acordarea unui ajutor social. Solicitarea le-a fost respinsă pe motiv că niciunul dintre soți nu deține statut ocupațional, adică nu sunt înregistrați ca șomeri. Actual, le este acordată o indemnizație lunară în sumă de 1100 lei pentru fiecare copil.

Chiar și un cărucior pentru tripleți nu și-l permiteau de la început, folosind unul pentru gemeni, adus în dar de cineva și altul pentru un copil. Dumnezeu lucrează prin oameni și Maica Anastasia a contribuit, și ei s-au străduit și iată căruciorul! Nici nu vă închipuiți cât de mândru își plimbă acum fetele Anatolii Cebotari, un tată împlinit a cinci fete.

„Pentru mine niciodată nu a contat: băiat ori fată, eu vreau copii sănătoși, dar restul eu trebuie să le asigur. Știu că unii se întristează, mai ales la a treia sarcină dacă nu e băiat. Eu chiar nu-i înțeleg. Eu ce bogăție am în ogradă, nu se compară cu nimic în lume!”

Cum arată Vera, Nadejda și Liubovi? Cam așa ca cele ce trebuie să se regăsească în sufletele noastre: au fost întâmpinate cu înțelepciune, aduc bucurie, seamănă extraordinar de mult între ele, încât chiar mama le pune semne să nu le confunde, cea mai mică e cea mai mare și se completează reciproc.

La 2 octombrie, au împlinit 5 luni, iar în ajun, la 30 septembrie, de sărbătoarea Sfintelor Mucenițe Sofia, Vera, Nadejda și Liubovi, și-au marcat ziua numelor. Mulți ani trăiască!

Autoare: Mariana Ionel

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: