Uniunea Europeană a eliminat din proiectul de concluzii pentru summitul Consiliului European din 15-16 octombrie formularea „cât mai curând posibil”, care făcea referire la deschiderea grupurilor de negociere rămase pentru aderarea Ucrainei și Republicii Moldova. Modificarea, semnalată de Kyiv Post, vine după deblocarea negocierilor blocate luni de zile de Ungaria și lasă fără un calendar explicit următoarele etape ale procesului de aderare, scrie Digi24.

Sintagma „cât mai curând posibil” a fost eliminată din proiectul de concluzii pregătit pentru summitul Consiliului European din 15-16 octombrie, potrivit publicației European Pravda. Modificarea a fost semnalată joi, la Bruxelles, după ce un corespondent al publicației a comparat versiunile documentului din 13 și 14 octombrie.

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană cuprind 33 de capitole, organizate în șase grupuri tematice, numite și clustere. Acestea reunesc reformele juridice și instituționale pe care Ucraina trebuie să le adopte și să le pună în aplicare pentru a deveni stat membru al blocului comunitar.

Până în prezent, Ucraina și Republica Moldova au deschis Clusterul 1, dedicat principiilor fundamentale, la 15 iunie, și Clusterul 6, privind relațiile externe, la 14 iulie. Grupurile 2 și 3 au fost deschise marți, 13 octombrie, după ce Ungaria și-a retras veto-ul care blocase de mai mult timp avansarea negocierilor pentru Ucraina.

Parcursurile europene ale celor două țări rămân strâns legate, iar orice decizie privind aderarea lor necesită sprijinul unanim al celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Formularea mai moderată apare în contextul în care Irlanda, țara care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a anunțat că își propune să deschidă cele două grupuri de negociere rămase pentru Ucraina până la sfârșitul anului 2026.

Este vorba despre Clusterul 4, care vizează agenda verde și conectivitatea durabilă, și Clusterul 5, dedicat resurselor, agriculturii și coeziunii.

În versiunea proiectului din 13 octombrie, paragraful referitor la Ucraina preciza că liderii europeni așteaptă cu interes deschiderea tuturor grupurilor de negociere rămase „cât mai curând posibil”, în conformitate cu abordarea Uniunii bazată pe merite.

Versiunea actualizată păstrează așteptarea ca negocierile să avanseze în funcție de meritele și progresele fiecărei țări candidate, dar elimină orice referire explicită la momentul în care ar trebui deschise grupurile rămase.

Aceeași modificare a fost introdusă și în paragraful separat referitor la Republica Moldova. Și în cazul acesteia a fost eliminată formularea care solicita deschiderea cât mai rapidă a grupurilor de negociere rămase.

Potrivit European Pravda, ambele paragrafe din proiectul de concluzii salută în continuare desfășurarea conferințelor interguvernamentale de marți, 13 octombrie, în cadrul cărora au fost deschise grupurile 2 și 3 pentru Ucraina și Republica Moldova.

Decizia a venit după luni de stagnare, provocate de opoziția Ungariei față de avansarea negocierilor cu Ucraina.

Deblocarea procesului a fost posibilă după ce parlamentul ucrainean, Rada Supremă, a adoptat amendamente care extind drepturile la educație ale minorităților naționale și introduc un statut special pentru școlile secundare generale care deservesc aceste comunități.

Prim-ministrul ungar Peter Magyar a salutat măsura într-o declarație, afirmând că amendamentele vor facilita în mod semnificativ folosirea limbii materne de către copiii maghiari din regiunea Transcarpatia, din vestul Ucrainei.

La câteva ore după adoptarea legii de către parlamentul ucrainean, Ungaria și-a retras veto-ul, permițând reluarea negocierilor de aderare.

„Pot confirma că toate statele membre ale UE au convenit să deschidă grupurile 2 și 3 pentru Ucraina și Moldova”, a declarat luni, 12 octombrie, ministrul de stat irlandez pentru Afaceri Europene și Apărare, Thomas Byrne. El a descris ziua de 13 octombrie drept o nouă „Super Marți” pentru țările candidate la aderarea la Uniunea Europeană.

În paralel, Comisia Europeană a propus anterior limitarea accesului Ucrainei la subvențiile agricole ale UE și la piețele pentru produsele sensibile chiar și după aderare. Ministrul ucrainean al Agriculturii, Taras Vysotskyi, a respins propunerea marți, 5 octombrie, afirmând că Kievul nu poate accepta restricții permanente.

Cererea Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană a fost blocată în repetate rânduri în timpul mandatului fostului lider ungar Viktor Orbán. Înfrângerea acestuia în fața lui Magyar, în aprilie, a fost urmată de schimbări în poziția Budapestei, iar negocierile au putut fi reluate.

Cu toate acestea, poziția diplomatică a lui Magyar față de Ucraina a continuat să se schimbe, iar oficialii ucraineni au comparat în mai multe rânduri abordarea sa cu cea a lui Orban.

În iunie, președintele ucrainean Volodymyr Zelensky și Magyar au încheiat ceea ce premierul ungar a descris drept un „acord istoric”. Documentul garanta în mod oficial drepturile politice, educaționale, culturale și lingvistice ale comunității de etnie maghiară din Transcarpatia.

Ulterior, Budapesta a condiționat deschiderea unor noi grupuri de negociere de transpunerea acestor angajamente în legislația ucraineană.

Tot în iunie, Magyar a declarat că a obținut eliminarea unei formulări privind accelerarea aderării Ucrainei la UE din declarația summitului Consiliului European, după patru ore de negocieri. Concluziile reuniunii salutau procesul de aderare a Ucrainei, dar nu mai conțineau referirea la accelerarea acestuia.

Ungaria a blocat și o scrisoare comună adresată Consiliului European și Comisiei Europene, care prezenta poziția comună a statelor membre privind deschiderea celor cinci grupuri de negociere rămase. Astfel, Budapesta a devenit singurul stat membru care se opunea demersului.

La reuniunea grupului de lucru al Consiliului UE din 17 iulie, Ungaria a blocat procedura. Deși Budapesta a acceptat accelerarea procesului pentru Clusterul 3 în cazul Republicii Moldova, celelalte state membre au respins solicitarea de a separa parcursurile celor două țări candidate. În acel moment, statele membre nu au reușit să ajungă la o concluzie comună.

Ungaria a blocat din nou deschiderea grupurilor 2 și 3 la 22 iulie.

„Există șase clustere în total și nu considerăm că deschiderea lor simultană este o idee bună – în parte pentru că cerneala de pe primul nici măcar nu s-a uscat încă și în parte pentru că ar transmite un mesaj greșit țărilor din Balcanii de Vest”, a declarat Magyar reporterilor, la reuniunea Consiliului de la Bruxelles.

La 8 septembrie, Ucraina s-a confruntat cu un al patrulea refuz din partea Ungariei. Kievul a afirmat atunci că Budapesta nu își precizase încă cerințele în schimbul ridicării obiecțiilor.

„Timp de 17 luni, guvernul lui Viktor Orban a blocat deschiderea grupurilor, deși Ucraina a îndeplinit toate condițiile necesare în acest sens”, a declarat pentru European Pravda Heorhii Tykhyi, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Afacerilor Externe.

„Dar chiar și după ce a pierdut puterea, echipa lui Orban continuă să perturbe normalizarea relațiilor Ungariei cu Ucraina”, a adăugat acesta.

În timpul mandatului său, Orban a invocat în repetate rânduri preocupările legate de drepturile minorității maghiare pentru a justifica amânarea deschiderii primului grup de negociere.

Anterior, Ungaria blocase și lucrările tehnice privind grupurile 2-6 pentru Ucraina. Ulterior, Budapesta și-a retras obiecția față de Clusterul 6, care vizează politica externă și de securitate, politica comercială și relațiile cu țările terțe.

Eliminarea formulării „cât mai curând posibil” din proiectul actual de concluzii nu înseamnă anularea negocierilor de aderare, însă înlătură referirea explicită la deschiderea rapidă a grupurilor rămase. În lipsa unui calendar menționat în document, ritmul următoarelor etape va depinde în continuare de progresele Ucrainei și Republicii Moldova și de acordul tuturor statelor membre.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: