Dacă bolile „fizice” (cele ale corpului) sunt acceptate și tratate de secole, „durerea sufletului” încă mai este un teren minat și necesită o abordare delicată.

Conștientizarea problemelor de sănătate mintală constituie un prim pas spre prevenirea și combaterea stigmatizării persoanelor cu aceste probleme, ceea ce contribuie la îmbunătățirea calității vieții acestor persoane și la eliminarea clișeelor legate de acestea.

Sănătatea mintală, deopotrivă cu sănătatea fizică, solicită atenție sporită, abordare corectă și îngrijire adecvată, care să permită corpului uman să „funcționeze” corect și, cel mai important: benefic pentru sine. Trăsăturile de personalitate care devin rigide, inadaptative, ce produc afectare funcţională și suferinţă subiectivă pot fi punctul de pornire spre o tulburare de personalitate.

Tulburarea de personalitate este un tip de tulburare mentală, care presupune un model nociv și nesănătos de gândire și comportament, iar o personalitate dizarmonică presupune asocierea unor trăsături autodezavantajante, care, din cauza stabilităţii lor în timp și a particularităţii de a nu fi conștientizate de către individ, sunt inductoare ale unui comportament inadaptativ, ce persistă. Acestea reprezintă atributele de bază ale tulburărilor de personalitate și devin sursa unei diversităţi extreme a formelor de manifestare a suferinţei personale, dar și colective. O persoană cu tulburare de personalitate are probleme cu percepția și relaționarea. Acest lucru cauzează probleme și limitări semnificative în relații, activități sociale, muncă și școală. Tulburările de personalitate încep în general în adolescență, sau la vârsta adultă timpurie, unele dintre ele devenind mai puțin evidente, în timpul vârstei medii.

Specialiștii definesc trei categorii de tulburări de personalitate, pe baza unor caracteristici și simptome similare. De obicei, oamenii cu o tulburare de personalitate au, de asemenea, semne și simptome ale cel puțin uneia dintre celelalte tipuri tulburări, dar pentru a fi diagnosticată o tulburare, nu este obligatorie prezența tuturor semnelor și simptomelor specifice.

Tulburările de personalitate din grupa A

se caracterizează prin gânduri sau comportamente excentrice și ciudate. Acestea includ tulburările de personalitate paranoică, schizoidă și schizotipală. 

Tulburare de personalitate paranoidă – colecționarii de nedreptăți

Elementul esențial al acesteia îl constituie neîncrederea și suspiciunea perseverentă față de alții, astfel că intențiile lor pot fi interpretate ca răuvoitoare. Acest tipar începe să fie clădit precoce în perioada adultă și este prezent într-o varietate de contexte. Persoanele cu astfel de tulburare au tendința de a atribui adesea altor persoane motivații răuvoitoare.

Tulburare de personalitate schizoidă – frica de oameni

Componenta de bază a afecțiunii este detașarea de relațiile sociale, însoțită de o gamă limitată de emoții. Persoanele cu această tulburare au un stil de viață izolat, manifestă indiferență excesivă și pot observa o scădere drastică a libidoului.

Tulburare de personalitate schizotipală – disconfort în relații

Persoanele care suferă de acest tip de tulburare pot fi identificați prin îmbrăcăminte, gânduri, exprimare sau comportament excentric și lipsa expresiei emoționale, sau răspunsuri emoționale inadecvate. De cele mai multe ori manifestă anxietate socială, tulburări cognitive și convingeri bizare.

Tulburările de personalitate din grupul B

se caracterizează prin gânduri sau comportamente dramatice, excesiv de emoționale sau imprevizibile. Acestea includ tulburarile de personalitate antisocială, borderline, histrionică și narcisică.

Tulburare de personalitate antisocială – încălcarea drepturilor celorlalți.

Cracterizată de desconsiderarea nevoilor și sentimentelor altora, acest tip de tulburare de personalitate implică minciuni, jafuri, folosirea poreclelor, escrocherii constante, manifestarea comportamentului agresiv, impulsiv și, adesea, violent. Persoanelor care suferă de acest tip de tulburare le lipsește sentimentul de remușcare. Se manifestă din copilărie, sau la începutul adolescenței și se derulează în viața adultă.

Tulburare de personalitate borderline – la limită

Persoanele diagnosticate cu acest tip de tulburare de personalitate sunt, mai mereu, „în criză” și se înfurie foarte ușor. Ele manifestă comportament impulsiv și riscant, cum ar fi relații sexuale neprotejate, angajarea în jocuri de noroc, au o imagine personală instabilă sau fragilă, sentimente continue de vid și paranoia intermitentă, legată de stres.

Tulburare de personalitate histrionică – emoții excesive.

Elementul de bază al tulburării îl constituie dorința excesivă de a atrage atenția. Persoanele cu acest tip de tulburare pot fi identificate prin discursuri spectaculoase, opinii puternice, dar puține fapte sau detalii care să le susțină, manifestă emoții superficiale care se schimbă rapid și se preocupă în exces de aspectul fizic.

Tulburare de personalitate narcisistă – grandoare

Credința că sunt speciali și mai importanți decât alții îi caracterizează pe deplin pe oamenii cu acest tip de tulburare, adesea au fantezii despre putere, succes și atracție, așteptarea de laudă și admirație constantă. Definiorie pentru acești oameni este incapacitatea de a recunoaște nevoile și sentimentele altora, dar și arogața.

Tulburări de personalitate din grupul C

sunt caracterizate prin gânduri sau comportamente anxioase și temătoare. Acestea includ tulburările de personalitate evitantă, dependentă și obsesiv-compulsivă.

Tulburare de personalitate evitantă – inhibiție socială

Persoanele diagnosticate cu acest tip de tulburare sunt caracterizate de sensibilitate excesivă la critică și respingere și sentiment de inadecvat, inferior sau neplăcut, teama de dezaprobare, jenă sau ridicol. Acestea evită activitățile de muncă care implică contact interpersonal, manifestă inhibiție, timiditate și izolare pe planul social, timiditate extremă în situațiile sociale și în relațiile personale.

Tulburare de personalitate dependentă – neîncredere în sine

Elementul cheie al tulburării îl constituie nevoia exagerată a unei persoane ca altcineva să aibă grijă de ea. De cele mai multe ori persoanele care suferă de tulburarea de personalitate dependentă manifestă un comportament supus sau atașat față de ceilalți. Sunt caracterizate de lipsa încrederii în sine, nevoia de sfaturi excesive și confirmarea celorlalți pentru a lua decizii, dificultăți de a începe sau de a derula proiecte din cauza lipsei încrederii în sine. În situații mai grave este prezentă toleranța tratamentului abuziv (inclusiv sexual) sau inadecvat, chiar și atunci când există alte opțiuni.

Tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă – perfecționism extrem 

Persoanele care au această tulburare sunt preocupate de detalii, ordine și reguli. Sunt caracterizate de dorința de a controla oamenii, sarcinile, situațiile și de incapacitatea de a delega sarcini. De cele mai multe ori manifestă inflexibilitate cu privire la morală, etică și valori.

Conform statisticilor OMS aproximativ 10% din populația globului suferă de o tulburare de personalitate.  Aceste tulburări pot afecta, în egală măsură, femei și bărbați, dar unele dintre ele afectează mai mult un gen decât altul. Spre exemplu tulburarea de personalitate antisocială este de șase ori mai frecventă la reprezentanții sexului masculin decât la cel feminin.

Tulburările de personalitate, dacă nu sunt tratate, pot provoca probleme semnificative în viață, dacă ai semne sau simptome ale unei astfel de tulburări, îți recomandăm să nu amâni vizita la medic, totodată te îndemnăm să-i încurajezi și să-i ajuți să primească ajutor specializat, orice persoană din anturajul tău, care manifestă simptome ale unei tulburări de personalitate, acest fapt va contribui la diagnosticarea precoce a „durerilor de suflet”, până la urmă… limita dintre normalitate și tulburare o constituie un imprevizibil labirint.

 Autor: Diana Bistrea

Distribuie articolul: