La prima vedere, suzetele și biberonul sunt colacul de salvare al mămicilor. Acestea însă trebuie să știe că folosirea obiectelor de alăptare artificială presupune anumite riscuri. Suzetele și biberonul sunt deseori purtătoare de infecții și contravin celor 10 pași spre o alăptare de succes, recomandați de Organizația Mondială a Sănătății. 

Orice copil crescut în Uniunea Sovietică știe ce este suzeta. Se considera un lucru obișnuit ca mama să o folosească mai ales în situații de urgență, când bebelușul părea că nu va mai înceta vreodată să plângă. Cu părere de rău, în URSS, alăptarea la sân era un fenomen rar întâlnit sau dura cel mult un an. De cele mai multe ori, la vârsta de 3-4 luni, copilul nu mai era alăptat la sân. Astăzi, însă, tot mai des, mămicile renunță la suzete. 

„Uneori, mămicilor li se pare că suzeta la poate ușura viața. De fapt, există foarte multe semne de întrebare. În primul rând, suzeta presupune un cu totul alt fel de sugere decât în cazul alăptării la sân. Asta înseamnă că ar putea urma o consecință neplăcută – bebelușul va suge neeficient sânul, iar uneori nici nu îi mai reușește să o facă. Suptul neeficient mai înseamnă și riscul apariției lactostazei la mămică. Prin lactostază se subînțelege blocarea totală sau parțială a unuia sau mai multor canale mamare care face trecerea laptelui imposibilă sau parțială prin canalele glandei mamare”, explică Olga Gutium, consultantă în alăptare.

În al doilea rând, mămicile trebuie să fie conștiente că suzeta înlocuiește într-un fel sau altul o anumită porție de lapte, ceea ce poate duce la alimentația mai proastă a copilului. În al treilea rând, sânul mamei reprezintă un întreg univers pentru bebeluș, este alinarea lui, o formă de comunicare cu mama. Este important ca nevoia lui de a fi liniștit și acceptat să fie satisfăcută de mamă, nu de niște obiecte artificiale. 

„În al patrulea rând, ca să sugă și să țină suzeta, bebelușul trebuie să se concentreze, e ca și cum ar învăța să cânte la un instrument muzical, iar asta înseamnă că pare doar că o aude pe mamă, dar de fapt este concentrat la suptul suzetei. Este ca un om care se uită atent la televizor. S-ar părea că e alături, dar în realitate gândurile lui zboară în altă parte. Unele mame observă că își aud și își înțeleg mai bine bebelușul atunci când nu are în gură suzeta, asta deoarece atenția lui nu se distrage. Folosirea suzetei mai înseamnă riscul ca bebelușul să refuze sânul sau ca în gurița lui să ajungă infecții”, subliniază Olga Gutium.

Dacă în cazul suzetei, lucrurile au devenit clare, ne întrebăm cu ce au greșit creatorii biberonului față de mămici și bebeluși. Biberonul salvează mămicile care vor să revină la muncă la scurt timp de la naștere, pe cele care vor să facă sport sau să se ocupe de alte treburi. Cum să fie hrănit bebelușul care rămâne acasă cu laptele matern?

„În cazul biberonului, toate riscurile pe care le presupune suzeta și despre care am vorbit mai sus, se acutizează. Nu este mai greu să mănânci din biberon, dar presupune un alt tip de supt. Bebelușul este mic, economisește energie și nu poate face două lucruri concomitent. Combinarea alăptării la sân cu biberonul tocmai asta presupune, asimilarea a două forme diferite de pompare a laptelui de către bebeluș. E adevărat, există copii cărora le reușește să combine biberonul cu sânul, dar cea mai mare majoritate renunță la sân mai devreme sau mai târziu.  Sunt copii care după o singură alăptare cu biberonul nu mai vor să ia sânul în gură, dar mai sunt și din cei care ajung la refuz treptat. Sug tot mai puțin, ca la vârsta de 3-4 luni să ajungă să nu mai vrea deloc să fie alăptat la sân. Dacă mama trebuie să plece undeva, atunci să-i lase laptele pompat persoanei care va avea grijă de copil și acesta va fi hrănit cu lingurița sau cu seringa fără ac.”

Foto: clinicadentalplazaprosperidad.com

Se știe că în maternitățile de la noi unii lucrători medicali mai recomandă folosirea biberonului, mai ales atunci când proaspetelor mămici nu prea le reușește să atașeze la sân copilul sau când acestea panichează că va rămâne nou-născutul flămând dacă va insista să îl hrănească doar cu acel colostru care urmează a fi înlocuit cu lapte în doar câteva zile. De ce lucrătorii medicali recomandă biberonul când există riscurile enumerate mai sus?

„Este trist că și în spitalele cu statut de „prietenos cu copilul” se întâmplă asta. Fenomenul contravine celor 10 pași spre o alăptare de succes, recomandați de Organizația Mondială a Sănătății. Realitatea dată se explică prin faptul că e mai ușor să sugerezi folosirea biberonului decât să petreci mult timp ajutând mama să atașeze la sân, decât să urmărești alăptarea ca să te asiguri că bebelușul a mâncat și să oferi îndrumare atunci când copilul nu ia sânul în guriță. Toate aceste lucruri necesită timp și cunoștințe, iar lucrătorii medicali nu au întotdeauna suficient timp să le acorde pacienților.”

Citește și: „Am pierdut laptele…” Află din interviul cu Olga Gutium cum poate fi recuperat laptele matern

Din fericire, astăzi în ajutor pot veni și consultanții în alăptare. Aceștia îi pot oferi mamei sfaturile și asistența necesară la domiciliu sau chiar la spital. Pentru detalii, accesați pagina facebook.com/mamicaalapteaza/

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: