Singurătatea este adesea percepută ca o stare emoțională trecătoare, dar cercetările medicale din ultimele decenii arată că ea are consecințe profunde asupra sănătății fizice. Unul dintre cele mai afectate sisteme este cel cardiovascular. Medicii și cercetătorii susțin că izolarea socială și sentimentul persistent de singurătate pot crește semnificativ riscul de boli de inimă și accidente vasculare cerebrale.

Un raport publicat de American Heart Association în 2022 arată că persoanele care trăiesc în singurătate au un risc cu 30% mai mare de a dezvolta boli coronariene și cu 32% mai mare de a suferi un accident vascular cerebral. Explicația are legătură cu modul în care singurătatea activează răspunsul de stres al organismului. Atunci când cineva se simte izolat, corpul eliberează hormoni precum cortizolul și adrenalina, care cresc tensiunea arterială și accelerează ritmul cardiac. Dacă aceste reacții se repetă pe termen lung, vasele de sânge se rigidizează, iar inima este suprasolicitată.

Studiile neurologice confirmă și ele că singurătatea afectează funcționarea creierului, inclusiv zonele care controlează reglarea stresului. Cercetători de la Universitatea din Chicago au descoperit că persoanele singure prezintă niveluri mai ridicate de inflamație sistemică, un factor de risc major pentru ateroscleroză și infarct miocardic. În plus, izolarea socială este adesea asociată cu tulburări de somn, depresie și obiceiuri nesănătoase precum alimentația dezechilibrată și sedentarismul, toate acestea contribuind la deteriorarea sănătății cardiovasculare.

Un alt aspect semnalat de specialiști este că oamenii singuri au tendința de a accesa mai rar serviciile medicale preventive și de a respecta mai puțin tratamentele prescrise. Studiile realizate în Marea Britanie pe mii de pacienți cu probleme cardiace au arătat că lipsa unui suport social scade aderența la medicație și la schimbările de stil de viață, ceea ce agravează prognosticul.

Efectele singurătății asupra inimii nu se limitează doar la vârstnici, deși aceștia sunt cel mai expuși. Cercetări recente efectuate în Danemarca și Norvegia au arătat că și tinerii care se simt singuri prezintă semne timpurii de rigidizare arterială și hipertensiune. Astfel, specialiștii subliniază că singurătatea trebuie privită ca un factor de risc cardiovascular la fel de serios precum fumatul, obezitatea sau colesterolul ridicat.

Medicii recomandă ca prevenirea bolilor de inimă să includă nu doar măsuri clasice, ci și cultivarea legăturilor sociale. Relațiile apropiate cu familia, prietenii sau comunitatea reduc nivelul de stres, îmbunătățesc calitatea somnului și scad markerii inflamatori din organism. În plus, sprijinul social este asociat cu o mai mare motivație pentru adoptarea unui stil de viață sănătos.

În prezent, tot mai multe studii confirmă că sănătatea inimii depinde nu doar de ceea ce mâncăm sau de cât sport facem, ci și de calitatea relațiilor noastre. Singurătatea prelungită nu este doar o problemă emoțională, ci un factor de risc medical cu efecte directe asupra funcționării inimii.

Distribuie articolul: