Începând de astăzi, 26 septembrie, Republica Moldova intră oficial în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile. Decizia, votată în Parlament de 54 de deputați la propunerea Guvernului, are un caracter strict preventiv și oferă autorităților pârghiile legale necesare pentru a reacționa imediat în cazul unor dezechilibre majore pe piața resurselor de bază: energie electrică, gaze naturale, produse petroliere și apă potabilă.

În eventualitatea în care contextul regional va impune aplicarea unor restricții de consum, obiectivele de infrastructură critică — spitalele, școlile, grădinițele și unitățile care asigură servicii esențiale — vor fi protejate cu prioritate absolută.

Un instrument de prevenție, nu o criză iminentă

Directorul general al Centrului Național pentru Management al Crizelor (CNMC), Serghei Diaconu, a subliniat că măsura nu presupune oprirea imediată a furnizării de utilități, ci reprezintă o plasă de siguranță guvernamentală în fața unui cumul de factori externi adverși:

„Starea de urgență nu înseamnă că de mâine rămânem fără apă, fără energie, fără carburanți. Din contră – este mai mult un instrument pe care îl folosește statul și care permite intervenția imediată atunci când lucrurile se degradează. În prezent, avem o acumulare de riscuri reale, pe plan internațional și regional, la care se adaugă intrarea în sezonul rece. În starea de urgență, ne propunem să fim și mai mobilizați, să putem interveni imediat cu instrumente care să ne permită să nu admitem penurie, să nu admitem deconectări”, a declarat Serghei Diaconu la emisiunea „Bună Dimineața” de la postul public de televiziune Moldova 1.

Oficialul a precizat că, la momentul actual, nu sunt planificate limitări de consum:

„Nu aș vrea să spun că nu vom avea situații în care va trebui să limităm, pe anumite perioade sau pe anumite segmente, consumul de energie sau de apă potabilă. În prezent, aceste restricții nu sunt… nu ne propunem să le introducem și tocmai aceasta vrem să facem: să facem totul pentru a nu ajunge la aceste restricții. Dacă vor fi necesare, ele vor fi țintite, aplicate cu atenție și cu avertizarea din timp a oamenilor și a industriei, astfel încât impactul să fie unul minim”, a menționat Serghei Diaconu.

Măsurile aflate la dispoziția Executivului și ierarhia priorităților

Tranziția de la regimul de alertă la cel de urgență deschide calea unor proceduri administrative rapide: simplificarea achizițiilor urgente, impunerea de restricții asupra reexporturilor, adaptarea orarelor de funcționare pentru anumiți agenți economici și intervenții directe pe lanțurile de aprovizionare.

Dacă tensiunile regionale vor forța raționalizări temporare, statul va proteja direct categoriile vulnerabile:

„Noi urmărim mai mulți factori. Nu ne uităm doar la câtă energie a intrat și cât putem să consumăm. Ne uităm, în paralel, și la situația reală de zi cu zi, la consumul real, la necesități, la ce sectoare și segmente ale industriei sunt în acest moment cele mai importante pentru populație. Dacă vom ajunge la limitări, acestea vor fi țintite și, în primul rând, va fi prioritizată infrastructura critică – adică spitalele, grădinițele, școlile și acea infrastructură care permite furnizarea produselor de primă necesitate pentru pătura socială vulnerabilă și pentru întreaga populație”, a declarat Serghei Diaconu.

Tabloul vulnerabilităților: curent electric, gaze și carburanți

Sistemul energetic național resimte o presiune ridicată pe trei fronturi simultan:

  • Electricitate: Odată cu trecerea verii, randamentul parcurilor de energie regenerabilă scade, în timp ce atacurile armatei ruse asupra nodurilor energetice ucrainene complică tranzitul regional. Republica Moldova este nevoită să importe zilnic între 80 și 100 de megawați, acoperind aproximativ 59% din necesarul sezonului rece din surse externe:

    „Într-adevăr, intrăm într-o perioadă în care energia regenerabilă produsă în Moldova în decursul verii nu se mai obține în aceeași cantitate. Este și o problemă crescândă legată de atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina. În fiecare zi, depindem de importuri de la 80 la 100 de MW, pe care trebuie să le procurăm de pe piața existentă. Asta înseamnă că se lucrează 24 de ore din 24 pentru acoperirea fiecărei ore. Se monitorizează constant, se intervine constant, iar starea de urgență ne permite să facem achiziții la oră, inclusiv de pe alte piețe care nu erau anticipate”, a spus directorul Centrului Național pentru Management al Crizelor, la Moldova 1.

  • Gaze naturale: Peste 90% din necesarul estimat pentru iarnă este deja contractat și securizat. Pentru diferența de 10%, autoritățile evită achizițiile grăbite la tarife de vârf:

    „Nu există un risc major să nu găsim acest procent de 10%. Noi suntem absolut convinși că o să-l găsim. Având 90% asigurate, nu este nicio grabă să le procurăm acum, când prețul a explodat și este la un nivel maxim pe piața gazelor. Este posibil să procurăm această diferență, dar este prea scump și mai avem suficient timp ca să o acoperim”, a afirmat Serghei Diaconu, adăugând:

    „Nu poți să cumperi 90% din gaz, să-l stochezi undeva și să stai bine-mersi să aștepți, pentru că nu știi ce va fi. E o loterie: prețul poate să crească sau să scadă. Dacă a scăzut, ești într-o pierdere masivă. Dacă a crescut, teoretic ai câștigat, dar în același timp ai de plătit costul pentru menținerea acestui gaz. Nici nu prea există posibilitatea să iei gaz în avans. Poți să-l rezervi, dar nu poți să-l iei, iar plata se face lunar, în funcție de prețul mediu din luna precedentă”.

  • Carburanți: După ce în luna august stocurile naționale au coborât la o limită critică de trei zile și jumătate, mecanismele actuale prevăd coridoare vamale rapide și interzicerea reexportului:

    „Mecanismele pe care statul trebuie să le folosească atunci când începe diminuarea stocurilor ne permit să creăm coridoare speciale, să derogăm de la anumite proceduri, nu de la lege, pentru a facilita importul și, pe de altă parte, să impunem restricții stricte la reexport, pentru că și acesta este o problemă. Putem să asigurăm și contracte rapide, dacă este nevoie, pentru volume din surse alternative. Monitorizăm nu doar stocul existent, ci și ceea ce se întâmplă în timp real pe piață”, a explicat acesta, apelând la calmul șoferilor pentru a evita formarea cozilor nejustificate la stațiile de alimentare. În caz extrem, Guvernul poate scurta intervalul de calculare a prețurilor plafon de la 14 zile la 4-7 zile:

    „În mod normal, prețul benzinei și al motorinei este calculat în baza ultimelor 14 zile de pe piață și se ia această medie pentru prețul la pompă. Ce putem face noi acum este să reducem această perioadă la șapte, cinci sau patru zile, dacă va fi cazul. Nu este o decizie a Guvernului privind prețul în sine, dar putem influența acest mecanism prin starea de urgență, impunând anumite reguli pentru petroliști. Atunci când de la o situație dificilă, o situație de criză, se ajunge la limita bunului-simț sau a lipsei bunului-simț, Guvernul va avea suficiente instrumente pentru a interveni”.

Criza hidrologică și scăderea dramatică a debitului pe Nistru

Situația apei rămâne deosebit de fragilă pe fondul unei secete prelungite la nivel european. Debitul de intrare în acumularea de la Novodnistrovsk a coborât până la valori de 18–22 metri cubi pe secundă, în comparație cu valorile tipice de 100–120 metri cubi:

„Toată Europa se confruntă cu o penurie severă de apă. Este o situație care nu s-a mai întâmplat de mulți ani. Faptul că la noi a plouat săptămâna aceasta sau că va ploua în continuare timp de șapte zile nu va schimba situația. Trebuie să fim conștienți că, atât timp cât mai multe săptămâni la rând nu va ploua suficient în regiunea carpatică, lucrurile nu se vor schimba. În prezent, în lacul de la Novodnistrovsk, de la care Nistrul își ia volumul de apă necesar, sunt în jur de 22 de metri cubi pe secundă, în timp ce, într-o perioadă normală, ar trebui să fie 100–120 de metri cubi pe secundă”, a explicat Serghei Diaconu.

Pericolul major rezidă în atingerea pragului tehnic minim al barajului din Ucraina:

„Problema cea mai mare a unui lac de acumulare, chiar și atât de mare cum este cel de la Novodnistrovsk, este că există o limită până la care poate continua să ne dea apă. Ne-au dat 80 de metri cubi pe secundă atunci când intrau 23; ne dau acum 60, deși continuă să intre 20–23, iar în unele situații au intrat chiar 18 metri cubi pe secundă. Această continuitate poate exista doar până la un punct de rezistență. Iar acel punct zero înseamnă că, chiar dacă vor vrea să ne dea mai mult, va putea ieși doar atât cât intră în lacul de acumulare”, a avertizat Diaconu.

În timp ce municipiul Bălți deține o stație de captare mai flexibilă la variațiile de nivel, Chișinăul depinde de un punct unic de pompare. Pentru a limita riscul, autoritățile pregătesc pompe de rezervă și accelerează un plan pe termen mediu alături de partenerii internaționali:

„Varianta de rezervă este să continuăm să investim în surse alternative, cât mai multe și cât mai diverse, și să le conectăm, etapizat, la sistemele actuale. În plus, este necesară modernizarea stațiilor de captare. Acestea pot folosi și surse externe; trebuie doar să pompăm apa din sursele alternative în stațiile de captare. Oricum, stațiile de captare rămân cea mai practică soluție”, a menționat șeful CNMC.

Condițiile pentru revenirea la regimul normal de funcționare

Starea de urgență nu este o măsură rigidă și ar putea fi anulată înainte de termen dacă factorii de risc se diminuează:

„Dacă în Marea Neagră nu se mai întâmplă atacuri reciproce și nu mai sunt acele drone care periclitează permanent traficul, dacă din Arabia Saudită se reușește să se exporte motorină la nivelul de până acum, pentru că cea mai mare problemă nu este țițeiul sau lipsa țițeiului, ci produsele petroliere prelucrate, în mare parte motorina, și dacă reușim să avem precipitații în Europa, iar pe Dunăre și pe Nistru se reface nivelul bazinelor acvatice, atunci putem vorbi despre o relaxare”, a explicat oficialul.

Pentru a preveni panica și dezinformarea, autoritățile cer cetățenilor să urmărească exclusiv canalele de stat:

„Cea mai bună sursă este o sursă credibilă, o sursă guvernamentală. Vom îndemna populația să se informeze din sursele Guvernului și ale autorităților publice, pentru că acolo lucrează în tandem toate instituțiile statului. În funcție de situație, va fi desemnată instituția care va transmite mesajele: în sectorul energetic – Ministerul Energiei; în sectorul hidrologic – Ministerul Mediului; iar în sectorul sănătății – Ministerul Sănătății. Noi suntem cei care acumulăm toată informația și putem oferi primele date, dar informația cea mai corectă și credibilă va veni de la instituțiile guvernamentale responsabile de gestionarea situației”, a conchis Serghei Diaconu.

Distribuie articolul: