Circa 1,1 miliarde de lei. Atâția bani au achitat informal părinții moldoveni în anul 2017, de două ori mai mult decât în anul 2015, constituind 17 la sută în raport cu bugetul alocat învățământului general de către stat. Asta arată un studiu realizat de Institutul de Politici Publice și „CBS-AXA”. Majoritatea părinților plătesc pentru lecții suplimentare, o fac pentru că așa procedează și alții sau pentru a nu crea probleme copilului. Jumătate dintre ei consideră că achitarea acestor bani este o povară pentru familie.

Sondajul realizat pe 600 de respondenți, cu diverse venituri și din diverse localități, a scos în vileag fiecare al treilea părinte se teme că neachitarea plăților cerute de școală va avea repercusiuni negative asupra propriului copil, notează AGORA.md.

Circa jumătate dintre părinți afirmă că plățile din școli reprezintă pentru familiile lor o povară financiară. Cealaltă jumătate declară că astfel de plăți sunt acceptabile pentru ei, unii părinți fiind gata să plătească și mai mult. Cel mai des, părinții plătesc informal din propria inițiativă (cca 25% din numărul de respondenți). În cazul părinților care nu plătesc din propria inițiativă, plățile informale sunt solicitate de către cadrele didactice (cca 12% dintre respondenți au afirmat acest lucru), de comitetele părinților (cca 17%), de directorii de școli (cca 3%).

Cel mai mult, părinții plătesc pentru ore suplimentare. Categoria care oferă partea leului pentru ore suplimentare sunt orășenii vorbitori de limbă rusă, cu venituri medii și mai mari.

Cei mai mulți părinți motivează plățile prin faptul că „plătesc toți, plătim și noi”. 28,5% afirmă că banii pe care îi plătesc îmbunătățesc condițiile școlii. 26,5% spun că prin plățile informare participă activ la viața copilului.

Aproape 12% dintre părinți au declarat în sondaj că dacă nu vor plăti bani, copilul lor va avea probleme.

Potrivit autorilor, un fenomen îngrijorător este și rata refuzului părinților de a participa la sondaj. Dacă în anul 2015 doar 6% dintre părinți au refuzat să răspundă la întrebările privind achitarea sau neachitarea plăților neformale, în anul 2018 această pondere a crescut până la circa 34%. „Majoritatea nu vor să toarne profesorul”, consideră directorul de programe IPP, Anatol Gremalschi. Potrivit lui, simpla intrare în vigoare a Codului Educației și a Codului de etică al cadrului didactic nu prea poate schimba situația. „E nevoie de operaționalizat aceste prevederi prin activități de informare și de educare care, în cele din urmă, vor descuraja colectarea de plăți atât formale, cât și informale, precum și vor duce la creșterea gradului de participare a părinților în viața școlii”.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: