Aproape două treimi dintre cetățenii Republicii Moldova consideră că este riscant să critice conducerea țării sau să vorbească public despre cazuri de corupție. În același timp, 68% dintre respondenți spun că libertatea de exprimare este respectată în Republica Moldova.

Datele se regăsesc în studiul „Percepții asupra drepturilor omului în R. Moldova. Sondaj de opinie publică 2025”, realizat de Centrul CIVIS la solicitarea Oficiului Avocatului Poporului și prezentat pe 6 octombrie.

În ceea ce privește dreptul la protest, 50% dintre respondenți afirmă că nu se simt deloc liberi să participe la manifestații. Ponderea este cu aproximativ 10 puncte procentuale mai mare decât în studiul precedent.

Corupția, văzută drept o amenințare pentru drepturile omului

Corupția este percepută de populație drept unul dintre factorii care afectează direct respectarea și exercitarea drepturilor omului. Nouă din zece respondenți consideră că fenomenul are un asemenea impact, iar aproape jumătate sunt pe deplin convinși de acest lucru.

Percepția nu s-a modificat semnificativ față de cercetarea precedentă.

Totodată, 70% dintre respondenți consideră că drepturile omului sunt încălcate frecvent în Republica Moldova.

Există însă și o evoluție pozitivă pe termen lung. Ponderea celor care cred că respectarea drepturilor omului s-a îmbunătățit a crescut de la 18% în 2023 la 24% în 2025.

Discriminarea, o problemă încă prezentă

Peste 60% dintre respondenți consideră că dreptul la egalitate și nediscriminare este respectat. În același timp, 69%spun că au fost martori la cel puțin un caz de discriminare în ultimul an.

Între 80% și 90% dintre participanții la sondaj afirmă că se simt în siguranță în localitatea în care locuiesc. Nivelul de încredere scade însă atunci când este vorba despre protecția împotriva violenței, torturii sau tratamentelor inumane și degradante.

Doar 47–49% consideră că sunt protejați efectiv împotriva unor asemenea abuzuri, iar 44% cred că anumite categorii de persoane sunt frecvent expuse unor astfel de situații.

Veniturile influențează accesul la serviciile medicale

Accesul la serviciile medicale rămâne una dintre principalele probleme semnalate de respondenți. Aproximativ 65%consideră că veniturile influențează accesul la servicii de sănătate, față de 55% în urmă cu doi ani.

În același timp, evaluarea generală a respectării dreptului la ocrotirea sănătății s-a îmbunătățit. Dacă în 2016 doar 13%considerau că acest drept este asigurat, în 2025 ponderea a ajuns la 50%.

A crescut și încrederea în sistemul sau polița de asigurare medicală, cu 12 puncte procentuale. Autorii studiului notează însă că populația continuă să aibă rezerve privind capacitatea sistemului medical de a răspunde tuturor necesităților.

Moldovenii evaluează mai pozitiv dreptul la muncă

Aproximativ 60% dintre respondenți consideră că dreptul la muncă și protecția muncii sunt asigurate, față de 39% în 2023.

Existența unui contract individual de muncă, plata salariului la timp și tratamentul egal la locul de muncă sunt, în general, percepute ca fiind respectate.

În cazul prestațiilor sociale, nemulțumirea rămâne ridicată. Chiar dacă percepțiile s-au îmbunătățit față de 2023, 59% dintre respondenți spun că ajutoarele sociale nu sunt suficiente pentru asigurarea unui nivel de trai decent.

Dreptul la vot, printre cel mai bine evaluate drepturi

Dreptul la vot este considerat respectat de 78% dintre respondenți, fiind unul dintre drepturile cu cea mai bună evaluare în cadrul studiului.

Totodată, crește deschiderea față de metodele alternative de vot. Ponderea celor care consideră că populația este pregătită pentru votul prin corespondență a crescut de la 13% în 2023 la 19% în 2025.

În cazul votului prin internet, indicatorul a urcat de la 11% la 22%.

Cu toate acestea, 70% dintre respondenți consideră că populația nu este încă pregătită pentru introducerea pe scară largă a acestor metode.

În ceea ce privește corupția electorală, aproximativ șapte din zece respondenți susțin aplicarea unor sancțiuni mai dure.

Nemulțumiri după experiența în instanțe

Ponderea persoanelor care au întreprins acțiuni pentru a-și apăra drepturile a crescut de la 46% la 57%, nivel de aproape trei ori mai mare decât în 2016.

Și percepția asupra instituțiilor responsabile de protecția drepturilor omului s-a îmbunătățit. Eficiența acestora este evaluată mai pozitiv decât în cercetarea precedentă, cu o creștere de 18 puncte procentuale.

În cazul justiției, însă, 58% dintre respondenții care au ajuns în instanță spun că au fost nemulțumiți de experiența avută. Ponderea celor care s-au adresat instanțelor a crescut ușor față de studiul precedent.

Totodată, 40% dintre cetățeni afirmă că nu s-ar simți în siguranță să depună o plângere împotriva autorităților publice locale, de teamă că ar putea exista consecințe.

Cum a fost realizat studiul

Cercetarea a fost realizată în 144 de localități din Republica Moldova, cu excepția regiunii transnistrene, atât în mediul urban, cât și în cel rural.

În total, au fost intervievate față în față 1.610 persoane: 1.003 respondenți din populația generală, 304 persoane din gospodării cu copii și 303 persoane strămutate din Ucraina.

Datele au fost colectate în perioada 17 decembrie 2025 – 13 februarie 2026.

Pentru populația generală, marja de eroare este de ±3,1%, iar pentru celelalte două grupuri – de ±5,7%.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: