Pe lângă stresul comun creat de începerea unei pandemii de coronavirus, oamenii care au la întreținere copii mici au fost nevoiți să se adapteze încă unei probleme fără rezolvare – închiderea grădinițelor și școlilor. Și dacă elevii au putut fi lăsați în grija bunicilor sau chiar singuri acasă, în timp ce părinții mergeau la muncă pentru a câștiga un ban, preșcolarii, care au nevoie de o monitorizare mult mai strictă, au devenit o adevărată piatră de încercare pentru rutina adulților. Astfel, în lipsa unui spațiu sigur în care copiii pot învăța, comunica și interacționa, moldovenii au început să identifice soluții proprii: unii au apelat la concedii din contul propriu, alții au mers zile la rând cu cei mici la muncă, iar unii au lăsat picii în grija fraților mai mari, scrie AGORA.

Raisa Melnic este mama a doi băieți de trei și, respectiv, șase ani. Femeia este angajată la bancă, iar soțul său lucrează într-o companie de construcții. Ambii au un program fix, iar încă de la începutul pandemiei faptul că nu-și mai pot duce copiii la grădiniță le-a creat mari bătăi de cap. Părinții Raisei locuiesc în Ucraina, iar părinții soțului ei, Ruslan, muncesc de două decenii în Italia, de mai bine de zece ani fiind stabiliți acolo cu traiul. Respectiv, în lipsa grădiniței, cei doi soți nu au mai avut pe cine să mizeze pentru a-i ajuta cu copiii.

„În primele trei săptămâni de pandemie, soțul a avut liber de la muncă. Erau interzise lucrările pe șantier și asta a fost o ocazie bună pentru ca el să stea cu copiii cât eu munceam. Oricum, îi venea destul de greu să aibă grijă de doi copii odată, mai ales că cel mic încă are nevoie de foarte multă atenție din partea adulților. Adevărata problemă a apărut în momentul în care el a fost anunțat că trebuie să revină la șantier. Eu, de la bancă, nu puteam să iau concendiu, întrucât deja aveam un program prescurtat de muncă. Așa că până la ora 14:00, când reveneam acasă, îi lăsăm pe unul la un vecin, pe altul la alt vecin. A doua zi făceam schimb”, povestește femeia.

Raisa susține că peste alte două săptămâni, pentru a nu profita de bunăvoința vecinilor, și-a luat două săptămâni de concediu din cont propriu de la bancă:

„Înțelegeam că asta nu este o soluție pe termen lung, așa că am căutat alternative. Inițial ne-am gândit să apelăm la serviciile unei bone, dar eram îngrijorați de panica din societate, dar și de faptul că nu aveam de unde să știm cu ce medii interacționează femeia respectivă înainte de a veni să stea cu copiii noștri. Salvarea temporară a venit de la o mătușă din sat care ne-a sugerat să-i ducem pe cei mici la ea. Desigur, era o idee destul de greu de acceptat pentru noi, dar alte soluții nu aveam, așa că i-am dus”.

„Cum vor reuși copiii să revină în comunitate fără daune intelectuale, având în vedere că în toată perioada asta tot ce au văzut au fost telefoanele și televizorul?”

Femeia susține că este conștientă de condițiile nesigure în care stau sute de copii din țară și visează la ziua în care grădinițele se vor redeschide.

„Mi se pare mult mai mare pericolul atunci când copiii rămân singuri sau în grija oamenilor străini. Da, sunt persoane care au părinții alături și pot miza pe ajutorul lor în creșterea celor mici, sunt persoane care își permit să plătească bone. Dar situația asta durează de aproape jumătate de an. Cum vor reuși copiii să revină în comunitate fără daune intelectuale, având în vedere că în toată perioada asta tot ce au văzut au fost telefoanele și televizorul?”, explică Raisa Melnic.

Cu mami la muncă…

Marina Lefter muncește într-o companie de micro-finanțare. Împarte biroul cu alte trei colege. Pentru că, în perioada pandemiei, soțul său a rămas blocat în Germania, unde muncește de șase luni, femeia a fost nevoită să vină la birou împreună cu Delia, fetița sa de cinci ani.

„Fetița e destul de cuminte și a înțeles că trebuie să stea în liniște când merge cu mami la muncă. Îi luam de acasă trusa de desen, o așezam pe o canapea și o lăsam să deseneze în timp ce eu răspundeam la telefoane sau sunam clienții. Dar, desigur, copilul e copil. Se plictisea uneori și venea la mine să-mi zică să-i dau una, alta. E destul de greu să reușești să rămâi concentrat și productiv în asemenea condiții”, povestește Marina Lefter.

Punctul de vedere al specialiștilor

Medicul pediatru Dorina Agachi nu consideră că redeschiderea grădinițelor ar reprezenta un pericol mai mare de infectare decât faptul că cei mici interacționează zilnic în curțile de bloc. Totuși, specialista consideră că managerii grădinițelor ar trebui să întreprindă o serie de schimbări înainte de a deschide pentru copii ușile instituțiilor. Printre acestea: monitorizarea mai strictă, controlul pediatric și aflarea pentru mai multă vreme în aer liber.

„Dacă toți membrii familiei muncesc, cu cine să rămână cei mici? Dacă trebuie să ne protejăm bunicii, care sunt în grupul de risc, de ce să lăsăm copiii în fiecare dimineață la ei și să-i luăm seara, astfel noi fiind vectori de transmitere a virusului?”, se întreabă pediatra.

Dorina Agachi a vorbit și despre setul de măsuri pe care le consideră indispensabile înainte de revenirea copiilor la grădinițe:

„Controlul pediatric înainte de reîntoarcerea la grădiniță, triajul termic zilnic, monitorizarea non-stop a temperaturii și umidității în sălile de activitate, repartizarea timpului astfel ca cel puțin 80% dintre copii să fie afară indiferent de anotimp, aerisirea sălilor cât mai des și igiena corectă a mâinilor”.

Și psihologii atenționează asupra efectelor adverse pe care le poate avea izolarea de comunitatea asupra dezvoltării armonioase a intelectului copiilor. Psihologa pentru copii Anna Belajan susține că cei mici au nevoie de interacțiune și de un proces de studiu echlibrat pentru a putea crește echilibrați din punct de vedere emoțional și pentru a avea o dezvoltare intelectuală care să meargă în pas cu vârsta.

„Faptul că dintr-o dată nu au mai putut merge la școală și la grădiniță înseamnă pentru cei mici implicit separarea de prieteni și pedagogi. Altfel, pierderea, de neînțeles, uneori chiar traumatică, a unor persoane de referință din viața lor. Izolarea la domiciliu și lipsa interacțiunii și jocurilor cu semenii lor îi fac pe copii anxioși. Din cauză că le-ar putea fi dificil să înțeleagă ce văd online sau la TV, sau ce aud de la alte persoane, copiii pot să fie deosebit de vulnerabili la sentimente de anxietate, stres și tristețe. Lipsa posibilităților pentru jocuri și activități în aer liber i-ar putea face mai agitați și mai frustrați, stresându-i și mai tare pe părinți”, explică specialista.

Continuarea articolului o găsești aici. 

Sursa: AGORA

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: