Șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR), Serghei Narîșkin, a reiterat poziția Kremlinului privind condițiile necesare pentru a opri războiul din Ucraina, relatează dpa. Potrivit acestuia, un eventual acord de pace ar trebui să includă „recunoașterea granițelor teritoriale actuale ale Federației Ruse”, făcând referire la regiunile ucrainene anexate de Rusia după invazia din februarie 2022.

 

Potrivit agenției TASS, Narîșkin a declarat că Ucraina trebuie să renunțe la ambițiile de a adera la NATO și la teritoriile anexate de Rusia, transmite  digi24.ro.

„Condițiile unui acord de pace includ un statut liber de arme nucleare, neutru pentru Ucraina, demilitarizarea și denazificarea statului ucrainean și abolirea tuturor legilor discriminatorii adoptate după lovitura de stat din 2014”, a spus Narîșkin, referindu-se la răsturnarea de la putere a președintelui Viktor Ianukovici în urma protestelor pro-occidentale.

Un acord de pace, a continuat șeful SVR, trebuie să includă de asemenea „recunoașterea suveranității și a granițelor teritoriale ale Federației Ruse – actualele granițe teritoriale”, potrivit Agerpres.

După anexarea peninsulei Crimeea în 2014, Rusia a anexat și regiunile ucrainene Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie în urma invaziei lansate în februarie 2022, însă, cu excepția Crimeei, nu controlează în totalitate aceste teritorii.

Pe de altă parte, Narîșkin a salutat faptul că dialogul între Rusia și SUA cu privire la un potențial sfârșit al războiului a fost reluat.

Narîșkin amenință NATO

Vorbind cu prilejul unei vizite în capitala Belarusului, Minsk, Narîșkin a mai spus că Rusia și Belarus, țară învecinată și ea cu Polonia, constată o intensificare a activităților NATO la frontierele lor.

„Simțim și vedem că țările europene, în special Franța, Marea Britanie și Germania, cresc nivelul de escaladare în jurul conflictului ucrainean. Prin urmare, trebuie să acționăm preventiv. Suntem pregătiți pentru asta”, a declarat el.

În cazul unui atac asupra Rusiei sau Belarusului, Rusia ar riposta împotriva NATO în ansamblu, dar Polonia și statele baltice ar avea de suferit mai întâi, a avertizat Narîșkin.

Aceste țări ar trebui să înțeleagă că „în cazul unei agresiuni” din partea NATO „cu siguranță vor fi provocate daune întregului bloc NATO, dar într-o măsură mai mare primii care vor suferi vor fi purtătorii unor astfel de idei în cercurile politice din Polonia și țările baltice”, a mai spus șeful spionajului rus.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Rusia și SUA lucrează din greu la găsirea unei soluții pașnice pentru Ucraina, însă el a acuzat Europa că este interesată de continuarea războiului prin livrarea de armament Kievului.

Uniunea Europeană și președintele ucrainean Vladimir Zelenski resping acuzația și insistă că aspiră la „pace prin forță”, menționează dpa.

Distribuie articolul: