În unele sate din R. Moldova, toți elevii localității încap într-o singură clasă… și tot rămân bănci libere. Aproape una din zece școli din țară are mai puțin de 50 de elevi, iar profesorii sunt nevoiți adesea să predea mai multe materii, uneori chiar în afara specializării lor.

 

În acest context, Ministerul Educației și Cercetării propune reorganizarea a 73 de școli. Pentru a înțelege cum arată această reformă dincolo de cifre și documente oficiale, am mers în câteva dintre instituțiile de învățământ vizate de reorganizare, scrie zdg.md

Deși statul promite că toți copiii vor fi asigurați cu transport pentru a se deplasa către școli mai mari, unde vor avea condiții și oportunități educaționale mai bune, că părinții vor primi lunar câte 1000 de lei, profesorii vor fi reangajați, iar cei relocați vor putea primi o indemnizație de 300 de mii de lei, cei implicați direct în acest proces privesc schimbarea cu reticență.

La mijlocul lunii decembrie 2025, pe holul școlii primare-grădiniță din satul Sirota, raionul Orhei, se auzeau pași mici și voci emoționate. Nouă copii, toți elevi ai școlii, făceau repetiții pentru matineul de Revelion. Îmbrăcați în haine de sărbătoare, cu măști și costume cusute de părinți, elevii făceau pregătirile nu într-o sală festivă, ci pe holul instituției. Școala din Sirota înseamnă, de fapt, două săli în care învață simultan: clasele I–III și  II–IV. Este, probabil, ultima iarnă în care vocile elevilor se mai aud aici. După ce propunerea Ministerului Educației și Cercetării (MEC) va fi aprobată, școala primară-grădiniță va rămâne doar grădiniță.

„Anul acesta o elevă a plecat în Italia de la școală și patru copii din grădiniță au plecat peste hotare”

„18 a fost numărul cel mai mare de elevi. Anul acesta am rămas cu 9”, spune Cristina Sovcova, directoarea școlii primare–grădiniță din Sirota. „În 2013 am fost reorganizați din gimnaziu în școală primară–grădiniță. Acum ni s-a spus că se sistează și activitatea școlii primare. Rămâne doar grădinița.”

„Noi conștientizăm faptul, pentru că rămân în fiecare an tot mai puțini copii și nu este o noutate. Conștientizăm faptul că spre asta mergem, pentru că pleacă familii cu totul din sat în străinătate, se restabilesc cu traiul. Anul acesta o elevă a plecat în Italia de la școală și patru copii din grădiniță au plecat peste hotare. Și nu cred că e de vină școala, e problemă pentru că părinții nu au locuri de muncă bine remunerate”, constată directoarea.

Conștienți de problema demografică, pedagogii de la Sirota admit, cu jumătate de voce, necesitatea schimbărilor, dar găsesc în același timp argumente împotriva acestora.

Copiii din Sirota vor fi transferați la gimnaziul din Chiperceni, considerat de autorități cea mai apropiată și potrivită opțiune.

„Copiii sunt mai în siguranță la ei acasă, deja vor trebui să meargă cu transport, deja e un motiv în plus de îngrijorare pentru părinți. Aici ei au mai multă atenție, pentru că sunt mai puțini în clasă, acolo deja clasele sunt cu peste 30 de elevi, eu cred că nu va fi aceeași atenție pe care o au aici. Dar elevii care merg din clasa V-a în oraș, la liceul Onisifor Ghibu, se adaptează, pentru că este și un avantaj, pentru că acolo sunt mai mulți și concurează unul cu altul. Și la reușite, și au și alte activități extracurriculare, cercuri de care copiii pot beneficia”, spune directoarea.

„Probabil, voi pleca peste hotare la copii”

Într-una dintre clase, Silvia Doroș, învățătoare cu stagiu de 40 de ani, își aranjează caietele. „Activez aici din 1986. Toată viața mea profesională e legată de această școală. Cu excepția unei singure clase, am lucrat mereu în învățământ simultan. E greu. Copiii își sustrag atenția, dar ne străduim. Da, înțeleg că este bine să se ducă elevii la o școală mai nouă, că sunt condiții mai bune, dar nici noi nu ne plângem de aceste condiții. Copiii sunt mulțumiți, e cald, e frumos. De asta e păcat că se închide. Când au aflat, s-au întristat. Și noi la fel”, recunoaște învățătoarea.

Discuția cu învățătoarea Silvia Doroș oscilează între conștientizarea avantajelor pe care o școală mai mare le oferă copiilor și incomoditățile care vin la pachet cu această strămutare, inclusiv consecințele pe care le va resimți personal, în calitate de cadru didactic. Ea îi compătimește pe copii, pentru că, spune ea, vor fi nevoiți să se deplaseze zilnic la școală în satul vecin. „Dealul e foarte greu de urcat… E foarte greu să-i scoli la șase dimineața și să-i trimiți în altă localitate”, consideră învățătoarea. „Probabil, voi pleca peste hotare la copii. Dacă nu se închidea școala, rămâneam pe loc. Dar acum… trebuie să plec. Mi-e greu să-mi las satul, nepoții, mama care are nevoie de mine.”

Autoritățile: „Ne-am gândit la copii”

De partea cealaltă, Silvia Lozinscaia, șefa Direcției Educație din cadrul Consiliului Raional Orhei, spune că decizia reorganizării nu a fost luată peste noapte. Funcționara ne-a spus că autoritățile au propus transport pentru copii și soluții de încadrare pentru învățători, însă părinții și unele cadre didactice au refuzat aceste propuneri.

„Am acceptat situația pentru anul acesta, dar pentru anul viitor, împreună cu APL-ul și Consiliul Raional, am decis reorganizarea școlii din Sirota”, explică Lozinscaia.

Copiii din localitate vor fi transportați la gimnaziul din Chiperceni. „E o școală foarte bine dotată, e o școală cu o infrastructură bună, adică chiar este cea mai apropiată variantă și pentru copii ar fi foarte bine. Chiperceniul este la șase kilometri, iar copiii pot pleca la ora 8 și ajung în 10–15 minute. Adică ar fi foarte bine pentru copii, adică noi ne-am gândit și la copii, să nu-i trezim dimineață tare, să creăm niște condiții bune”, spune șefa Direcției. Ea afirmă că decizia a fost analizată împreună cu responsabilii de transport, cadrele didactice și autoritățile locale, iar scopul a fost identificarea „celei mai bune soluții pentru copii”.

Poiana, Șoldănești: „Nu ne ajung doi copii”

La Poiana, în raionul Șoldănești, realitatea are alt decor, dar aceeași atmosferă apăsătoare. Complexul educațional este mare, luminat, împodobit de sărbători. Elevii aleargă pe coridoare, iar pe un perete stau diplomele de la concursurile raionale și republicane. În holul instituției, într-o sală mică, transformată în muzeu școlar, topoarele de silex și obiectele vechi adunate din sat spun o poveste mai lungă decât cea din manuale.

„Toate aceste obiecte au fost adunate cu elevii – de la părinți, de la bunei. Altfel ajungeau la gunoi”, spune Valeriu Reu, profesor de istorie și geografie, cu 20 de ani de experiență. „Îmi pare rău că istoria satului Poiana riscă să se termine cu un muzeu. Să rămână doar muzeul. E dureros.”

Conform noilor prevederi legale propuse de MEC, gimnaziul nu mai întrunește criteriile pentru a rămâne deschis, având 33 de elevi. Profesorii nu se pot resemna cu această decizie și aduc drept argumente împotriva închiderii gimnaziului drumurile grele, trezitul prea devreme și siguranța elevilor.

„Instituția noastră a încăput în optimizare din cauza că nu ne ajung doi copii în ciclul gimnazial”, spune Adrian Iațîc, profesor de matematică, fizică și informatică. „Ni se spune că suntem o familie. Dar ce facem cu copilul mic? Facem economie pe el. Îl lăsăm unde? Să crească singur? Ajungem ca în Sparta, unde copiii slabi îi ducem unde? În munți? Ce să facă ei singuri? Puteți să vedeți drumul pe care o să se deplaseze copiii când vor fi transportați, probabil la Alcedar. Eu nu știu dacă nu punem în pericol viața lor. În afară de asta, eu, fiind din altă localitate, unde școala deja a fost optimizată, văd cum copiii trebuie să se trezească mult mai dimineață. Nu știu cum părintele ar putea să controleze copilul acela.”

Rezultatele, spune el, sunt argumentul cel mai dureros pentru reorganizarea școlilor: „Avem cea mai mare medie din raion la examene – 6,67. Avem locuri la olimpiade republicane, competiții sportive. Sunt rezultate frumoase. Ne mândrim.”

„Din cauza situației demografice, nu putem întreține școlile mici”

Boris Volontir, șeful Direcției Educație Șoldănești, admite caracterul dureros al reformei, dar, în același timp, subliniază necesitatea acesteia.

„Din cauza situației demografice, nu putem întreține școlile mici. Anul acesta avem cu 135 de elevi mai puțin în raion. După cum a anunțat Ministerul Educației, sunt două școli în raion care nu ating numărul de 35 de elevi în clasele gimnaziale. Asta e școala de la Poiana și școala de la Salcia. Ambele sunt complexuri educaționale, gimnazii-grădinițe”, spune Volontir.

El însă dă asigurări că în capul mesei este pus interesul copiilor, iar elevii de la Poiana nu vor avea de parcurs distanțe lungi până la noua lor școală. „Noi, în primul rând, trebuie să ne gândim la situația copiilor și la calitatea educației. Despre ce calitate poate să fie vorba când un cadru didactic predă mai multe discipline școlare? Calitatea sigur că nu este aceea, nu avem performanță și toată lumea este conștientă. La Poiana, copiii vor fi încadrați la gimnaziul Alcedar, la 3–4 km. Vom asigura transport. Ne propunem să procurăm cel puțin o unitate de transport nou-nouță, pe care o vom îndrepta spre acea direcție și copiii vor merge la școală cu unitatea de transport nouă, în siguranță. Profesorilor o să le propunem reîncadrarea, fie că la Alcedar, fie că aici, la Șoldănești, unde este nevoie de cadre didactice. Am avut apeluri și de la alte structuri, bunăoară, de la asistența socială, fiindcă este nevoie chiar de pedagogi. O să le propunem. Sperăm să reușim să îi reîncadrăm”, menționează șeful Direcției Educație de la Șoldănești.

Găsește întregul reportaj aici.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: