Noile arme folosite de Rusia reduc dramatic timpul de reacție al apărării antiaeriene. O dronă rusească modernizată, dotată cu motor cu reacție — cum ar fi modelul de tip Gheran-4 —, capabilă să zboare cu până la 450 km/h, poate acoperi distanța dintre regiunea Odesa și frontiera Republicii Moldova în doar aproximativ șase minute. Până la frontiera României, un astfel de aparat ar ajunge în circa 20 de minute, scrie newsmaker.md.

Calculele și avertismentele apar într-o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), publicată după incidentul din 8 septembrie, când o dronă a survolat spațiul aerian al Republicii Moldova și al României înainte de a se prăbuși în nordul țării, la Rîșcani.

Timp de reacție minim și o misiune aproape imposibilă pentru radare

Potrivit experților ISW, introducerea sistemelor de propulsie turbo-reactivă schimbă regulile jocului în regiune. Dacă dronele mai vechi (cu elice) zburau mult mai lent și puteau fi reperate și interceptate mai ușor, noile modele reduc drastic fereastra de decizie pentru autoritățile de la Chișinău și forțele aeriene ale NATO.

Dacă un astfel de aparat nu este depistat și neutralizat înainte de a trece linia hotarului, interceptarea lui devine o provocare extrem de complexă din cauza vitezei mari și a altitudinii de zbor.

Traseul din 8 septembrie: Aproape o oră între Moldova și România

În incidentul de duminică, 8 septembrie, aparatul fără pilot a survolat mai întâi Republica Moldova timp de circa 17 minute, a pătruns în spațiul aerian al României, după care a revenit peste teritoriul moldovenesc și s-a prăbușit pe un câmp din Mihăilenii Vechi, raionul Rîșcani. În total, drona a rămas în aer deasupra celor două state timp de aproape o oră.

Datele de traiectorie și viteză analizate de ISW susțin ipoteza că aparatul era echipat cu motor cu reacție. Inspectoratul General al Poliției din Republica Moldova a confirmat ulterior că fragmentele ridicate de geniști prezintă propulsie turbo-reactivă și sunt specifice aparatelor din familia „Gheran”.

Miza din spatele incidentelor: Testarea reacției NATO și presiune psihologică

Analiștii militari subliniază că, indiferent dacă devierea de la traseu a fost o eroare de navigație sau o manevră deliberată, Moscova trage dividende din asemenea incursiuni:

  • Măsurarea apărării: Incidentele permit forțelor ruse să evalueze timpul de reacție, acoperirea radarelor și capacitățile antiaeriene ale țărilor vecine Ucrainei.

  • Presiune pe Articolul 5: Testarea repetată a spațiului aerian aliat forțează NATO să-și reorienteze atenția și resursele spre propria securitate teritorială.

  • Efect de descurajare: Conform ISW, aceste încălcări ale spațiului aerian urmăresc să semene incertitudine privind garanțiile de securitate colectivă și să determine țările occidentale să ezite în acordarea sprijinului militar pentru Ucraina.

HARTA traiectoriei dronei care a survolat Moldova și România, pe 8 septembrie:

Distribuie articolul: