Ultima zi din Săptămâna Patimilor, numită şi Sâmbăta Mare, este ziua dinaintea Paştelui. În această zi credincioşii români prăznuiesc îngroparea trupească a Mântuitorului, motiv pentru care se roagă şi îşi amintesc de patimile suferite de Hristos pentru mântuirea omenirii. 

De obicei, azi se pregătesc pentru ca seara să ia parte la slujba de Înviere.

Ce nu este bine să faci în Sâmbăta Mare

Se spune că nu este bine să dormi în Sâmbătă Mare iar dorinţele pe care ţi le pui  se vor împlini. Sâmbăta cea mare este deci ziua tăcerii adânci dinaintea Învierii, în care Hristos sfărâmă moartea în iad şi cheamă la înviere întreaga umanitate.

În această zi se sacrifică mieii, iar gospodinele pregătesc cea mai mare parte a mâncărurilor tradiţionale şi termină curăţenia. 

Tot azi se pregătesc cozonacii şi pasca şi friptura de miel. De asemenea, se pregătesc hainele curate pe care le va îmbrăca familia la slujba de Înviere.

Se spune că sâmbătă seara se deschid cerurile, iar sufletele rudelor decedate vin la casa unde au locuit înainte de plecarea în eternitate.

Tradiţii şi obiceiuri în Sâmbăta Mare

Sâmbăta Mare sau Sâmbăta Paştelui este marcată de  superstiţii, tradiţii şi obiceiuri ce încununează străduinţele creştinilor din timpul Postului Paştelui, marcând încheierea unui ciclu al morţii şi sacrificiului, şi inaugurând o vreme a renaşterii, învierii şi a reînvigorării speranţei şi împlinirii întru Dumnezeu.

De Paşti se spune că femeile și bărbații trebuie să aibă măcar o haină nouă. Se spune că dacă vrei să ţi se împlinească cele mai arzătoare dorinţe, nu trebuie să dormi cu niciun chip în noaptea de Sâmbăta Mare, întrucât atunci când se deschid cerurile, Domnul nu poate vedea înlăuntrul fiinţei tale şi nu-ţi poate dărui ce-ţi doreşti.

Ouăle de Paşti apără de ghinioane, iar coaja lor, îngropată în pământ, apără vitele de deochi. Fetele nemăritate dacă păstrează cojile grăbesc căsătoria.

Sursa: stiri.md

Distribuie articolul: