Ucraina și Rusia poartă discuții preliminare pentru a opri atacurile reciproce asupra infrastructurii energetice, conform Financial Times (FT), care citează surse familiare cu subiectul.

Potrivit acestor surse, inclusiv oficiali ucraineni de rang înalt, Kievul încearcă să reia negocierile mediate de Qatar, care au fost aproape de un acord în august, dar au fost întrerupte după o incursiune ucraineană în regiunea rusă Kursk, scrie  digi24.ro.

„Există discuții într-un stadiu foarte incipient cu privire la posibila reluare a unui subiect”, a declarat un diplomat informat cu privire la negocieri. „Există acum discuții cu privire la instalațiile energetice”, a precizat el.

Un acord ar marca cea mai semnificativă dezescaladare a războiului de când liderul rus Vladimir Putin a ordonat invazia la scară largă a Ucrainei la începutul anului 2022, notează Financial Times.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat luna aceasta că un acord pentru protejarea instalațiilor energetice ar putea semnala disponibilitatea Rusiei de a se angaja în negocieri de pace mai ample.

Moscova și Kievul au redus deja frecvența atacurilor asupra infrastructurii energetice a celeilalte părți în ultimele săptămâni, ca parte a unei înțelegeri la care au ajuns agențiile lor de informații, potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt.

Odată cu apropierea iernii, Ucraina se confruntă cu provocări grave din cauza atacurilor masive cu rachete rusești care au decimat aproape jumătate din capacitatea sa de generare a energiei. Țara se bazează în prezent în mare măsură pe instalațiile sale nucleare și pe importurile de energie de la partenerii europeni.

De ce depinde  o înțelegere

Potrivit FT, atât Kievul, cât și Moscova au acceptat anterior că oprirea atacurilor asupra rețelei energetice ucrainene și a capacității de rafinare a petrolului din Rusia este în interesul lor reciproc. Însă este puțin probabil ca Putin să cadă la o înțelegere până când forțele ruse nu vor scoate trupele ucrainene din regiunea Kursk, unde acestea controlează încă aproximativ 600 km² de teritoriu, potrivit unui fost oficial de rang înalt al Kremlinului informat cu privire la aceste discuții. „Atât timp cât (ucrainenii) calcă pământul în Kursk, Putin va lovi infrastructura energetică a lui Zelenski”, a declarat persoana respectivă.

Cu toate acestea, Ucraina intenționează să continue să lovească ținte, inclusiv rafinării de petrol, tocmai pentru a presa Rusia să participe la discuții, potrivit oficialului ucrainean de rang înalt.

Dincolo de capacitățile de atac cu rază lungă de acțiune ale Kievului, care i-au permis să lovească ținte energetice și facilitați militare din interiorul Rusiei, „nu avem multe pârghii pentru a-i (forța pe ruși) să negocieze”, spun ucrainenii.

Invazia din Kursk a determinat Moscova să se retragă dintr-o rundă anterioară de negocieri, în august, chiar în momentul în care oficialii începuseră să planifice o întâlnire în persoană la Doha.

Qatarul a început să medieze aceste negocieri în iunie, după ce Zelenski a organizat summitul de pace din Elveția – la care Rusia nu a fost invitată.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, a refuzat să comenteze informațiile FT. Biroul lui Zelenski nu a răspuns imediat la solicitările de comentarii.

Alte încercări eșuate

Alte încercări de a negocia un acord au eșuat și în trecut. Patru oficiali ucraineni au declarat pentru Financial Times că Kievul și Moscova au ajuns la un „acord tacit” toamna trecută de a nu-și ataca reciproc instalațiile energetice. Ca urmare, Rusia s-a abținut în acea iarnă de la tipul de atacuri la scară largă pe care le efectuase asupra infrastructurii energetice a Ucrainei în 2022-23, potrivit a doi oficiali ucraineni și unei persoane din Washington care cunoaște situația.

Acest acord era menit să deschidă calea către un acord formal, au declarat persoanele respective. Cu toate acestea, Kievul a reluat atacurile cu drone asupra instalațiilor petroliere ale Rusiei în februarie și martie anul acesta, încercând să crească presiunea asupra Moscovei după eșecul contraofensivei sale din 2023. În ciuda unui avertisment din partea Casei Albe de a opri atacurile, Kievul a continuat, iar Moscova a considerat că acordul tacit a fost încălcat, au declarat persoane familiarizate cu situația.

Rusia a escaladat apoi, lansând rafale de rachete cu rază lungă de acțiune care au vizat centrale electrice din Ucraina, inclusiv centrala termică Trîpilska, situată la 40 km de Kiev, care a fost complet distrusă.

Ucraina, încolțită 

Ca parte a campaniei ucrainene, cel puțin nouă dintre cele 32 de rafinării importante ale Rusiei au fost lovite de la începutul anului 2024. Serghei Vakulenko de la Centrul Carnegie pentru Rusia și Eurasia a declarat că, la apogeul atacurilor din mai, 17% din capacitatea de rafinare a Rusiei a fost afectată, dar că cea mai mare parte a acesteia a fost reparată între timp.

În schimb, răspunsul Rusiei la atacurile Kievului a aruncat o mare parte din Ucraina în întuneric temporar și a redus capacitatea de generare a energiei cu 9 GW – jumătate din necesarul Ucrainei de anul trecut pentru a trece peste iarnă. Kievul s-a dovedit incapabil să restabilească pe deplin această capacitate.

Putin a declarat săptămâna trecută că Rusia este dispusă să ia în considerare doar „variante de acorduri de pace bazate pe realitățile din teren”. Anterior, el a cerut Ucrainei să cedeze controlul deplin asupra a patru regiuni de pe linia frontului, pe care Moscova le ocupă doar parțial, la pachet cu o reducere completă a sancțiunilor occidentale.

Ucraina consideră că aceste condiții nu reprezintă un punct de plecare pentru nicio potențială negociere de pace.

Putin a declarat că Turcia, care a contribuit la medierea unui efort eșuat de a negocia încetarea războiului în primăvara anului 2022, a oferit recent noi propuneri de pace, pe care Ucraina le-a respins imediat. „În mod clar, ei nu sunt încă pregătiți. Mingea este în terenul lor”, a declarat liderul rus.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: