Potrivit site-ului FEISP-2025, discuția programată pentru 18 iunie are ca scop găsirea răspunsurilor la o serie de întrebări importante. În mod special, se va analiza ce pași sunt necesari pentru a extinde semnificativ cooperarea dintre Rusia și țările post-sovietice cu Republica Moldova, ținând cont de realitățile interne ale Moldovei și de sancțiunile occidentale.

De asemenea, se vor discuta potențialele nișe pe care Moldova le-ar putea ocupa în comerțul internațional, precum și sectoarele cele mai promițătoare pentru investiții și creșterea cifrei de afaceri, scrie noi.md.

Organizatorii propun, de asemenea, să se discute despre dificultățile cu care se confruntă antreprenorii și ce măsuri pot fi luate pentru a le depăși; poate fi atractivă și fezabilă transformarea Republicii Moldova într-o zonă liberă internațională între UEEA și UE; ce rol poate juca cooperarea de afaceri, științifică, educațională și umanitară în menținerea politicii estice a Republicii Moldova? Așa cum s-a menționat, toate aceste întrebări există, deoarece „în contextul procesului de desfășurare a formării unei ordini mondiale multipolare, transformării comerțului internațional, a legăturilor economice și financiare, reconfigurării rutelor logistice, Republica Moldova, care are un potențial semnificativ, ar putea deveni un centru comercial, economic și industrial atractiv pentru statele din vastul spațiu eurasiatic”. În același timp, inițiatorii agendei forumului recunosc: „cursul incontestabil al conducerii moldovenești spre integrarea europeană exclude, de fapt, construirea unui vector estic pragmatic. Chișinăul oficial a redus la un minim istoric relațiile bilaterale ruso-moldovenești, care timp de mai bine de 30 de ani au fost caracterizate de o dezvoltare progresivă și constructivă” .Anume aceasta este cauza crizei social-economice sistemice din republică, scufundarea complexului agroindustrial, odinioară prosper, în cea mai profundă recesiune, închiderea întreprinderilor industriale una după alta. Adică, de restabilirea relațiilor are nevoie în special Moldova. S-ar părea că aceste condiții se exclud reciproc: cum se poate dialoga în timp ce una dintre părți neagă oficial această posibilitate, iar cealaltă păstrează în mod clar distanța. Țările schimbă periodic note diplomatice, expulzează angajați ai ambasadelor și impun sancțiuni financiare și comercial-economice reciproce. Cine este capabil să pună o nouă bază pentru restabilirea interacțiunii?

Pierderi nerecuperate Roman Ciucov: Forumul de la Petersburg a arătat că țările și popoarele nu mai vor să trăiască într-o lume monopolară Răspunsurile la multe întrebări se ascund în datele despre pierderile suportate de Moldova și Rusia ca urmare a delimitării discursurilor politice. În 2018, volumul comerțului exterior dintre Moldova și Rusia s-a ridicat la 939,5 milioane de dolari americani, din care exporturile Moldovei au fost de 218,6 milioane, iar importurile din Rusia au fost de 720,8 milioane. Rusia a fost al doilea cel mai mare partener comercial exterior al țării noastre. În 2019, comerțul reciproc și schimburile economice dintre țări au atins maximul pentru întreaga perioadă post-sovietică: au însumat 1,6 miliarde de dolari americani, din care exporturile din Rusia către Moldova au fost de 1,3 miliarde, iar importurile din Moldova au fost de 383,4 milioane de dolari (citez date de la Serviciul Vamal Federal al Federației Ruse).

Chiar și în 2022, volumul comerțului reciproc a ajuns la 1.335,1 milioane de dolari (exporturile moldovenești – 189,9 milioane de dolari, importurile – 1.145,3 milioane de dolari). Acest lucru sugerează că, chiar și pe fondul războiului care începuse, mediul de afaceri nu avea intenții de încetinire. Dacă nu ar fi existat restricții politice, comerțul reciproc nu ar fi scăzut la 465,7 milioane de dolari în 2023 și la 326,2 milioane de dolari în 2024. Acest lucru nu ar fi avut loc, pentru că este neprofitabil. Judecați singuri: în 2019, Moldova a exportat aproape 235 de mii de tone de mere în Rusia în doar 11 luni, sau 95% din totalul exporturilor de mere moldovenești. Nu există date privind exportul către Rusia în a. 2024, dar exportul total de mere din Moldova s-a ridicat la doar 133 de mii de tone. Pierderi evidente pentru pomicultori. Există însă și alte domenii: prune, struguri proaspeți, nuci, conserve, semințe, plante medicinale, paie și furaje. Rusia, de asemenea, a avut pierderi semnificative. În 2019, structura importurilor ei în Moldova a inclus produse minerale (în principal petrol și produse petroliere – 60,82% din volumul total), produse chimice (12,17%), produse alimentare și materii prime agricole (8,33%), mașini, echipamente și vehicule (7,91%), metale și produse metalice (4,01%), lemn și produse din celuloză (2,37%), textile și încălțăminte (1,04%). În același timp, articolele individuale de mărfuri importate din Rusia au demonstrat o tendință de creștere. În special, metalele feroase, mașinile și echipamentele electrice, echipamentele pentru înregistrarea și reproducerea sunetului și imaginilor, țesăturile tricotate, cazanele, echipamentele și dispozitivele mecanice, zahărul și produsele de cofetărie fabricate din el. Chiar și legumele.

Citește tot articolul aici.

 

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: