Rusia a finanțat cu cel puțin 8,5 milioane de ruble, echivalentul a peste 2,5 milioane de lei, Biserica Ortodoxă din Moldova, dar și mai multe proiecte din UTA Găgăuzia și regiunea transnistreană. Potrivit unei investigații publicate de RISE Moldova, fondurile au fost aprobate de oficiali ruși în perioada 2016–2018.

Banii ar fi fost alocați pentru diferite proiecte și inițiative, iar documentele analizate în cadrul investigației arată traseul finanțărilor din Rusia către beneficiari din Republica Moldova.

Cine sunt fețele bisericești și politicienii din listele de la Moscova

Printre beneficiarii menționați în registrele oficiale ale instituției ruse se numără lideri religioși cu discursuri vădit proruse și politicieni locali:

ÎPS Marchel, Episcop de Bălți și Fălești

A fost unul dintre cei mai activi solicitanți. În 2016, a cerut și i s-a aprobat un proiect de 853 de mii de ruble pentru obiecte bisericești. Un an mai târziu, în 2017, episcopul a solicitat 1.12 milioane de ruble pentru „cumpărarea de lumânări”.

Dintre cele 23 de cereri depuse din Republica Moldova în 2018, doar șase au primit finanțare, valoarea totală fiind de aproape șapte milioane de ruble rusești, circa două milioane de lei.

Episcopul Marchel promovează frecvent în discursurile sale publice narațiuni apropiate propagandei ruse. Prezintă Occidentul și integrarea europeană drept amenințări pentru Republica Moldova și pentru ceea ce el numește „Biserica canonică”, adică Mitropolia Moldovei.

Fiodor Gagauz, fost deputat PSRM

În 2015, prin intermediul mișcării obștești „Edinaia Gagauzia” pe care o conducea, a trimis o cerere de subvenție de 1.2 milioane de ruble.

Suma de 997 de mii de ruble trebuia să vină direct din bugetul Moscovei pentru a cumpăra un inventar complet de 35 de poziții de obiecte de cult (potire aurite, cruci, candele) destinate Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din satul Copceac.

Un scenariu similar a avut loc și în 2014 pentru o biserică din Comrat, ulterior deputații promovând un proiect de lege prin care aceste obiecte să fie scutite de taxe vamale la import.

Jurnaliștii au aflat despre acest lucru dintr-un proiect de lege inițiat în 2015 de Fiodor Gagauz și Demian Caraseni, la acel moment ambii deputați. Proiectul, care a fost susținut cu majoritatea voturilor parlamentarilor, avea drept scop să permită parohiei să importe obiectele de cult fără plata taxelor vamale.

Gagauz a anunțat recent că va candida independent la funcția de bașcan al UTA Găgăuzia, în cadrul scrutinului care urmează să se desfășoare în noiembrie 2026.

În arhive apar și nume precum ÎPS Sava, episcop de Tiraspol și Dubăsari, preotul Nicolai Florinschi din Chișinău, precum și organizații din UTA Găgăuzia și din stânga Nistrului.

Investigația concluzionează că aceste finanțări au făcut parte dintr-o rețea globală de soft-power și influență derulată de Kremlin timp de peste un deceniu, prin care reprezentanți ai bisericii și politicieni au fost integrați în canalele financiare ale Moscovei, promovând ulterior narațiuni anti-occidentale în spațiul public din Moldova.

 

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: