Biserica Ortodoxă și religia au fost utilizate constant de Kremlin ca instrumente de influență și putere subtilă în Republica Moldova. O amplă scurgere de documente interne arată cum eparihi, preoți și organizații afiliate unor politicieni au solicitat și au primit milioane de ruble din bugetul Moscovei pentru obiecte de cult, mobilier bisericesc, cărți și icoane, cererile fiind susținute direct de diplomații ruși acreditați la Chișinău.

Informațiile provin dintr-o arhivă de peste 270 de mii de mesaje electronice ale Casei Compatrioților din Moscova, obținute de postul public danez DR și analizate în cadrul proiectului internațional de investigație condus alături de jurnaliștii de la RISE Moldova.

Bilanțul fondurilor rusești alocate către altare

Datele interne scot la iveală faptul că, în intervalul 2016–2018, inițiative religioase din Republica Moldova și din stânga Nistrului, evaluate la peste 8,5 milioane de ruble rusești (echivalentul a mai mult de 2,5 milioane de lei), au fost aprobate sau consemnate ca realizate în rapoartele capitalei ruse.

Deși reprezentanții Casei Compatrioților din Moscova au refuzat să ofere explicații oficiale, registrele indică finanțări directe destinate unor parohii și eparhii aflate sub jurisdicția canonică a Patriarhiei Moscovei.

Solicitările lui Fiodor Gagauz: de la mandatul de deputat la sprijinul pentru biserici

Printre cei mai activi intermediari se numără fostul deputat socialist Fiodor Gagauz. În paralel cu activitatea legislativă, acesta conducea mișcarea „Găgăuzia Unită” și semna cereri oficiale adresate Departamentului pentru Relații Economice Externe al Moscovei:

  • În 2015, a cerut circa un milion de ruble pentru obiecte de cult destinate Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din satul Copceac, proiect aprobat spre executare în 2016.

  • În 2017, a solicitat bani pentru Biserica „Acoperământul Maicii Domnului” din Vulcănești cu sprijinul fostului ambasador Farit Muhametșin, obținând o jumătate de milion de ruble, sumă promovată public chiar înainte de alegerile parlamentare din 2019.

  • În 2020 și 2021, s-a implicat în obținerea de ajutoare pentru biserica din Cișmichioi, certificatele de donație fiind înmânate personal de fostul ambasador rus Oleg Vasnețov.

Episcopul Marchel: de la lumânări la mobilier de cult

Arhiepiscopul de Bălți și Fălești, Marchel, recunoscut pentru retorica sa împotriva apropierii de Occident, figurează și el ca beneficiar direct în registrele rusești:

  • În 2016, i-a fost aprobat un proiect de peste 850 de mii de ruble pentru obiecte de cult.

  • În 2017, a cerut inițial 1,12 milioane de ruble pentru cumpărarea de lumânări destinate parohiilor, cererea fiind reformulată la solicitarea părții ruse în „obiecte de cult” și majorată la 1,2 milioane de ruble.

  • În 2018, a obținut aproximativ 830 de mii de ruble pentru mobilier bisericesc, demersul fiind aprobat după primirea unei scrisori oficiale de susținere din partea Ambasadei Rusiei la Chișinău.

Legăturile parohului Nicolai Florinschi și donațiile din Chișinău

Un alt nume menționat în anchetă este cel al preotului Nicolai Florinschi, parohul Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din centrul capitalei. Clericul, care a fost văzut anterior la evenimentele unor persoane afiliate rețelei lui Ilan Șor și a exprimat poziții critice la adresa Ucrainei și a integrării europene, a figurat în documentele din 2019 alături de ambasadorul rus Oleg Vasnețov ca solicitant al unui ajutor financiar realizat prin Casa Compatrioților.

La adresa bisericii conduse de Florinschi funcționează și organizația activistului Alexei Petrovici, beneficiar la rândul său de fonduri din partea unor fundații asociate Kremlinului.

Canalul transnistrean și agenda „lumii ruse”

Banii au curs constant și către stânga Nistrului, teritoriu aflat în afara controlului autorităților constituționale.

Arhiepiscopul de Tiraspol și Dubăsari, Sava, a beneficiat de cel puțin patru tranșe de finanțare între anii 2016 și 2019, fondurile fiind utilizate pentru mobilierul Bisericii „Înălțarea Sfintei Cruci” din Tiraspol, cărți documentare dedicate ortodoxiei ruse și confecționarea iconostasului.

În paralel, Viorica Kohtareva, lidera comunităților ruse din regiunea transnistreană și inițiatoare a unor demersuri pro-anexare în 2014, a accesat peste un milion de ruble destinate cumpărării de literatură religioasă și obiecte de cult pentru lăcașurile și școlile duminicale din Tiraspol și Bender.

Datele analizate demonstrează că finanțarea infrastructurii clericale a reprezentat o axă strategică prin care Moscova a urmărit consolidarea influenței geopolitice și menținerea sferei sale ideologice pe teritoriul Republicii Moldova.

Distribuie articolul: