Regiunea transnistreană continuă să servească drept refugiu pentru persoane suspectate sau condamnate pentru infracțiuni, care încearcă să evite reținerea de către autoritățile Republicii Moldova. Deși urmărirea penală poate continua, identificarea și reținerea acestora rămân dificile din cauza lipsei controlului efectiv al Chișinăului asupra regiunii, a declarat ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin.

Potrivit oficialei, poliția nu poate interveni în stânga Nistrului în aceleași condiții ca pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale. Astfel, persoanele care se refugiază în regiune după comiterea unor infracțiuni pe malul drept, inclusiv în localitățile din Zona de Securitate, pot evita temporar reținerea, fără ca dosarele penale să fie închise, transmite  moldova1.md.

„Înțelegeți că nu poate fi vorba de o comunicare între organele de aplicare a legii din Republica Moldova și așa-zisele autorități din stânga Nistrului. Totodată, atunci când sunt astfel de cazuri, aceasta nu înseamnă că procedura este stopată sau că urmărirea penală nu este dusă la capăt și dosarul nu ajunge, în funcție de deciziile procurorului, în instanța de judecată”, a declarat ministra în cadrul emisiunii „Pe Față”, de la postul public de televiziune.

Misail-Nichitin a explicat că persoanele date în urmărire pot fi identificate atunci când părăsesc regiunea transnistreană și ajung în zone în care autoritățile de drept pot interveni.

„Mai devreme sau mai târziu, aceste persoane, care, după cum spuneam, fie că sunt date în urmărire națională, ele părăsesc teritoriul din stânga Nistrului, inclusiv avem procedură când sunt date în urmărire internațională și atunci sunt aplicate acele prevederi legale, fie că vorbim de consemnele la frontieră, fie că vorbim de notificările prin sistemul Interpol. Am avut atâtea cazuri când persoane date în urmărire internațională au fost identificate în alte țări”, a precizat șefa MAI.

La începutul anului 2026, aproximativ 10.000 de persoane se aflau în urmărire internațională, potrivit datelor prezentate de ministră. Ea nu a precizat câte dintre acestea s-ar afla în regiunea transnistreană.

Cazul Vitalie Iancovschi

În cadrul emisiunii a fost abordată și situația lui Vitalie Iancovschi, prezentat drept așa-numit ambasador al Osetiei de Sud în regiunea transnistreană. Deși a fost declarat persoană indezirabilă în Republica Moldova, acesta continuă să se afle în stânga Nistrului.

Daniella Misail-Nichitin a explicat că interdicția de intrare în țară se aplică în punctele de trecere a frontierei aflate sub controlul autorităților constituționale. Potrivit acesteia, Iancovschi ar fi putut ajunge în regiune prin teritoriul din stânga Nistrului, care nu se află sub controlul efectiv al Chișinăului.

„Orice persoană non grata nu poate intra pe teritoriul Republicii Moldova prin punctele de control care sunt sub controlul autorităților constituționale. Bineînțeles că această persoană putea intra pe teritoriul Republicii Moldova doar prin stânga Nistrului, care nu este controlată de autoritățile constituționale. Mai mult ca atât, această persoană, din informațiile oficiale, a intrat pe teritoriul Republicii Moldova în luna ianuarie, înainte de a fi declarată persoană non grata”, a declarat ministra.

Potrivit acesteia, după ce Iancovschi a fost declarat indezirabil, nu au fost înregistrate noi intrări ale sale prin punctele de trecere a frontierei controlate de autoritățile constituționale.

Ce știe MAI despre prezența lui Marcin Romanowski în regiune

Un alt caz discutat a fost cel al fostului viceministru polonez al Justiției, Marcin Romanowski, despre care s-a vehiculat în luna august că s-ar afla în regiunea transnistreană.

Întrebată dacă autoritățile moldovenești pot confirma informația, Daniella Misail-Nichitin nu a confirmat și nici nu a infirmat prezența acestuia în regiune.

„Regiunea din stânga Nistrului are vulnerabilitatea din punct de vedere al faptului că mai multe persoane se refugiază, metaforic vorbind, în această regiune. Totodată, statutul sau responsabilitatea legală a acestora nu se schimbă în dependență de statutul, funcția sau poziția pe care o au”, a subliniat ministra.

Conform datelor prezentate anterior de Ministerul Afacerilor Interne, peste 200 de persoane condamnate sau vizate de hotărâri judecătorești s-ar afla în regiunea transnistreană.

Printre acestea se numără foștii deputați Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, condamnați la 12 și, respectiv, șase ani de închisoare, precum și fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, condamnat la 12 ani de detenție.

Totodată, autoritățile suspectează că fostul șef al Inspectoratului General al Poliției, Alexandru Pînzari, condamnat la trei ani de închisoare, s-ar ascunde în regiunea transnistreană.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: