Potrivit unui nou studiu, ratele depresiei postpartum în rândul mamelor americane au crescut de aproape trei ori în timpul pandemiei de COVID-19, împreună cu creșteri mari ale depresiei majore și ale gândurilor de auto-vătămare.

Studiul a inclus 670 de proaspete mămici care au finalizat screening-ul online între februarie și iulie 2020. O treime au fost depistate pozitiv pentru depresie postpartum și 20% au avut simptome de depresie majoră.

Înainte de pandemie, aproximativ 1 din 8 proaspete mame au avut depresie postpartum și între 5% și 7% au avut depresie majoră, potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA.

„Am constatat, de asemenea, că aproape 1 din 5 participanți care au depistat pozitiv pentru depresie postpartum au raportat că au gânduri de a se auto-răni”, a spus autorul principal Clayton Shuman, profesor asistent de nursing la Universitatea din Michigan.

„Acest lucru este foarte îngrijorător, având în vedere că înainte de pandemie, un studiu anterior a constatat că rata suicidalității în rândul pacienților prenatali și postpartum este în creștere în SUA”, a spus Shuman într-un comunicat de presă al universității.

Proaspetele mame care și-au hrănit bebelușii cu formulă au avut cu 92% mai multe șanse de a depista pozitiv pentru depresia postpartum și cu 73% mai multe șanse de a face screening pentru depresie majoră decât cele care și-au alăptat sau hrăniți cu biberonul cu propriul lor lapte, arată studiul.

Potrivit studiului, mamele ai căror copii se aflau în unitățile de terapie intensivă neonatală aveau un risc cu 74% mai mare de depresie postpartum, iar mamele care erau îngrijorate de contractarea COVID-19 aveau o probabilitate crescută cu 71% de a depista pozitiv depresia postpartum.

Shuman a spus că descoperirile subliniază necesitatea identificării depresiei la proaspete mame. Dar, a adăugat el, screening-ul este doar un prim pas.

„Tratamentul este esențial pentru recuperare”, a spus Shuman. „Resursele și educația despre depresia postpartum trebuie să fie mai bine diseminate și implementate. Aceste resurse ar trebui împărtășite cu publicul larg pentru a reduce stigmatizarea și împărtășite cu cei care oferă suport social și emoțional pacienților postpartum, cum ar fi partenerii și membrii familiei”.

În Moldova, înainte de pandemie prin stări similare trecea fiecare a şaptea femeie din Moldova. Depresia postnatală, în pofida denumirii poate apărea în timpul sarcinii şi duce la schimbarea esenţială a scării de valori şi comportamentului. În lipsa unui ajutor calificat, depresia poate deveni cronică şi să ducă la suicid. În țara noastră, din cauza unor stereotipe de percepere, femeile se tem să se adreseze la psiholog. Or specialiștii insistă ca mamele să se adreseze după ajutor cât mai curând posibil, mai ales dacă pandemia într-adevăr a crescut rata femeilor ce suferă de această problemă.

Ajutorul specialistului poate fi solicitat în centrele sănătăţii psihologice, care sunt deschise în toate policlinicile raionale.

Distribuie articolul: