Proiectul unei căi navigabile de la Marea Neagră la Baltică, pe Prut, Nistru și Vistuila, a apărut periodic de mai bine de un secol. Camera de Comerț și Industrie Iași îl promovează susținut de câțiva ani, scrie ZiaruldeIasi.

Președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași a pledat, în portul polonez Gdansk, în favoarea construirii unui coridor navigabil de la Marea Baltică la Marea Neagră. Subiectul este de mai mulți ani capul de afiș al eforturilor CCI pentru crearea unei asemenea infrastructuri. Paul Butnariu, președintele Camerei ieșene, a profitat săptămâna trecută de prezența mai multor reprezentanți ai autorităților poloneze și ai mediului de afaceri din nordul Poloniei, reuniți pentru discuții dedicate cooperării economice regionale și promovării infrastructurii majore de conectivitate transfrontalieră, pentru a expune din nou ideea deschiderii acestui coridor.

Beneficiile nu sunt puține

După o prezentare a profilului și dinamicii economiei ieșene, el a adus în atenție un memorandum și o propunere de susținere a „Autostrăzii Albastre”, respectiv a coridorului navigabil de la Marea Baltică la Marea Neagră. Paul Butnariu a comparat volumul de mărfuri de la cele două capete ale coridorului – Gdansk, cu un trafic anual de 80 de milioane de tone, și Constanța, cu 70 de milioane de tone. În plus, inițiativa s-ar înscrie în obiectivele Uniunii Europene privind creșterea transportului pe căi navigabile interioare cu 25 la sută până în 2030 și cu 50 la sută până în 2050 și ar valorifica infrastructura existentă – precum Barajul Stânca/ Costești. Printre beneficii se numără navigația fluvială nepoluantă, gestionarea durabilă a resurselor de apă și reducerea riscului de inundații.

„Războiul din Ucraina și schimbările geostrategice la frontiera estică a Europei ne arată cât de vitale sunt coridoarele alternative de transport. Transpunerea în practică a «Autostrăzii Albastre» între Gdansk, Galați și Constanța transformă o viziune considerată cândva utopică într-un proiect european major al secolului XXI, menit să consolideze securitatea, coeziunea și competitivitatea economică a întregii regiuni”, a menționat președintele CCI Iași la finalul vizitei din Polonia.

Ideea a apărut la începutul anilor ’20

Ideea conectării Mării Negre de Marea Baltică este veche de un secol. În 1926, notează Curs de Guvernare, Polonia și România au început discuțiile pe acest proiect, traseul fiind același care a revenit în atenție în zilele noastre. Președintele Camerei de Comerț și Industrie Galați, ing. Ion Popovici, a conceput între anii 1922-1924 proiectul căii navigabile care i-a adus pe români și pe polonezi la masa discuțiilor. Planul a fost abandonat pe fondul crizei economice din 1929-1933, apoi din cauza războiului.

Traseul coridorului fluvial și comparația cu parcursul maritim

Dacă, pe atunci, această cale navigabilă ar fi străbătut doar cele două țări, pe râurile Prut, Nistru, San și Vistula, astăzi sunt patru state: România, Republica Moldova, Ucraina și Polonia. Practic, Prutul trebuie să fie legat de Nistru printr-un canal lung de aproximativ 30 km care pornește de lângă Cernăuți spre nord, iar Nistrul, de râul San printr-un canal de circa 51 km lungime care începe la vest de Lvov și are celălalt capăt dincolo de granița cu Polonia. San este afluent al Vistulei, care la rândul ei se varsă în Marea Baltică lângă orașul-port Gdansk. În total, ar fi mai puțin de 2000 km de parcurs pe aceste râuri de la Baltică la Marea Neagră, de peste patru ori mai puțin decât pe cale maritimă, în jurul Europei.

Propunerea de conectare a celor patru râuri a mai fost abordată în anii ’70. Regimul lui Nicolae Ceaușescu ajunsese în 1977 la un acord de principiu cu URSS, uniune din care făcea parte Ucraina sovietică. Proiectul a fost însă abandonat, cel mai probabil din motive de securitate, explică Curs de Guvernare.

Și Consiliul Județean a fost o vreme interesat de proiect

În 1995, Consiliul Județean a cerut realizarea unui Program de Amenajare Teritorială a Județului Iași. Au trecut mai bine de șase ani până la finalizarea lui de către cei de la Habitat Proiect care au fost răsplătiți cu un miliard de lei vechi pentru volumul de o mie de pagini rezultat.

Printre altele, programul estima anul 2015 pentru construirea a două porturi: unul lângă Iași, în zona Cristești-Țuțora, aproape de confluența Bahluiului cu Jijia, și altul la Prisăcani, pe Prut. Amenajarea urma să fie făcută astfel încât pe Bahlui/ Jijia și apoi pe Prut să se poată naviga până la Dunăre. În programul predat Consiliului Județean în 2002 este menționat și podul care se construiește acum peste Prut, cu un orizont de finalizare în 2010.

Râul care acum este graniță de stat trebuia să devină cale navigabilă până la barajul de la Stânca (România)/ Costești (Republica Moldova), în vreme ce cursul Jijiei ar fi fost regularizat și transformat în canal navigabil prelungit eventual după confluența cu Bahluiul.

La Ungheni încă funcționează portul fluvial

Un memorandum realizat de Camera ieșeană de Comerț și Industrie amintește că Prutul a fost utilizat pentru transport fluvial, cu un volum anual de trafic în perioada interbelică de circa 200 mii tone. De altfel, și acum, 300 m în amonte de podul în construcție peste Prut, încă mai funcționează Portul Fluvial Ungheni. Întreprinderea deține patru barje care transportă de obicei cereale spre Giurgiulești, la confluența Prutului cu Dunărea.

Pe de altă parte, „râul Bahlui se va canaliza şi sistematiza pe ultima porţiune de intravilan în vederea unei intervenţii hidrotehnice majore – portul comercial şi canalul navigabil spre Prut“, se preciza în proiectul de actualizare a Planului Urbanistic General al Iașului pregătit să intre în prima ședință a Consiliului Local din 2016. Actualizare care nu a mai ajuns în plenul CL și care nu s-a mai întâmplat nici până azi.

Există și o asociație de cooperare transfrontalieră, Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, care în cei 24 de ani de activitate nu a luat niciodată în discuție proiectul realizării unei căi de transport pe apă, nici măcar ideea construirii unui canal între Prut și Nistru. E adevărat că Euroregiunea cuprinde 29 de raioane și municipii din totalul de 45 ale Republicii Moldova, dintre care două au afișate adrese de e-mail de pe servere rusești, și patru sau cinci județe din România (nu toate riverane Prutului), dar nicio administrație din Ucraina.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: