Noua propunere de reformă a salarizării din sectorul bugetar, înaintată de Ministerul Finanțelor, prevede triplarea, începând cu 1 septembrie, a salariului de bază pentru șefa statului, președintele Parlamentului și prim-ministru.

Totodată, ar mări de peste două ori salariile deputaților, până aproape de cele ale miniștrilor, informează Europa Liberă.

Aflată în consultări publice până pe 2 iulie, propunerea ar duce pe hârtie, în cazul primelor trei funcții în stat, la un salariu de bază lunar brut de 65.100 de lei, față de 21.000 de lei în prezent.

Ministerul Finanțelor a confirmat pentru Europa Liberă acest calcul.

În cuvinte simple, salariul de bază în sectorul public se calculează prin înmulțirea unui coeficient de salarizare cu o valoare de referință.

Coeficientul este stabilit pentru fiecare funcție prin legea „privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar” și rămâne relativ stabil.

Valoarea de referință este stabilită prin legile anuale ale bugetului și se schimbă în fiecare an după „posibilitățile bugetului public național, în limita creșterii nominale prognozate a produsului intern brut”.

În legislația actuală, coeficientul de salarizare pentru principalele funcții în stat este de 15, în vreme ce valoarea de referință – de 1.400, ceea ce duce la salariul de bază brut de 21.000 de lei.

În propunerea Ministerului Finanțelor, coeficientul de salarizare pentru primele trei funcții în stat este micșorat la 10,5, însă valoarea de referință crește la 6.200 de lei, fiind nevoie și de o rectificare bugetară.

Astfel, noua formulă va da: 10,5 × 6.200 = 65.100 lei brut.

Dacă propunerea Ministerului Finanțelor va fi adoptată, din salariul brut de 65.100 de lei propus, președinta Republicii Moldova, șeful Parlamentului și premierul vor încasa un salariu net de 52.132 de lei. Pentru calcul, ne-am raportat la actualul nivel de impozitare.

Pentru comparație, în prezent, cei trei demnitari primesc efectiv mai mult decât salariul de bază din grilă, datorită altor plăți. De exemplu, președinta Maia Sandu a declarat pentru 2025 un salariu lunar net de 22.766,iar președintele parlamentului, Igor Grosu –de 29.572 de lei.

Pentru ca noile salarii să intre în vigoare de la 1 septembrie 2026 trebuie schimbată legea despre salarizarea în sectorul bugetar și legea bugetului pe anul curent.

Cum se schimbă socoteala pentru deputați și miniștri

Propunerea de reformă prevede și pentru ei schimbarea coeficientului de salarizare și a valorii de referință, așa încât salariul de bază ar crește pentru un deputat – la 36.809 de lei brut.

Este mai mult decât dublu față de salariul de bază de azi.

Deputații mai primesc în prezent, pe lângă salariu, o serie de sporuri și indemnizații – inclusiv pentru transport și locuință în Chișinău.

În cazul miniștrilor, salariul nu se modifică semnificativ – a fost deja majorat recent.

Reforma propusă de Ministerul Finanțelor urmărește în sens larg majorarea salariului de bază al tuturor categoriilor de angajați bugetari și eliminarea unei serii de sporuri, care umflă semnificativ veniturile reale ale multor grupuri de funcționari.

Într-un aviz dat propunerii, Consiliul Superior al Procurorilor, de exemplu, a spus că nu o sprijină pe motiv că ea „nu garantează că veniturile salariale actuale ale procurorilor, angajaților Procuraturii și personalului Consiliului Superior al Procurorilor nu vor fi diminuate”.

Consiliul Superior al Magistraturii a fost mai puțin categoric, dar a spus și el că „modificările propuse nu sunt suficiente și pot genera chiar efecte negative asupra veniturilor” pe care le au judecătorii.

Reforma prevede o valoare de referință de 6.200 de lei pentru calcularea salariului judecătorilor și procurorilor. Coeficientul de salarizare variază pentru judecători de la 10,37 la 6,51, iar în cazul procurorilor – de la 10.07 la 5,72, depinzând de funcția deținută în sistem.

Nuanța aici este că o valoare de referință așa de mare este valabilă doar pentru cei care au trecut vettingul, adică procedura extraordinară prin care le sunt verificate averile și interesele și demonstrează că sunt integri. Pentru ceilalți – valoarea de referință este mai mică.

Conform acestor indicatori, numai salariul de bază al unui membru al CSM, de exemplu, s-ar ridica la 59.706 lei brut. În cazul judecătorilor și procurorilor se aplică diverse sporuri, spre deosebire de funcțiile de demnitate publică, adică președinte, miniștri, deputați.

Cel mai mare salariu de bază, dacă reforma trece, l-ar avea în R. Moldova tot un reprezentant al justiției – președinta Curții Constituționale.

Ministerul de Finanțe propune pentru ea un coeficient de salarizare cât al șefei statului, de 10,5, dar o valoare de referință și mai mare, de 6.900 de lei, ducând la un salariu de bază brut de 72.450 de lei.

O comparație cu alte țări

Chiar și triplu față de valoarea de astăzi, salariul net al președintei moldovene ar rămâne mai mic – în unele cazuri mult mai mic – decât al altor președinți din regiune.

Salariul net al președintelui român Nicușor Dan este de aproape trei ori mai mare decât cel din prezent al Maiei Sandu, iar o lege inițiată în luna mai cere să fie mărit și mai mult.

De unde vor fi luați banii

Deocamdată, reforma rămâne doar un proiect. Potrivit ministrului Finanțelor, Andrian Gavriliță, majorarea salariilor va afecta aproximativ 170.000 de angajați din sectorul de stat — nu doar funcționari, ci și polițiști, profesori, medici și alți angajați ai instituțiilor publice. Totodată, ministrul nu a explicat încă din ce surse vor fi finanțate cheltuielile suplimentare.

Anterior, el a propus și majorarea cotei TVA pentru o serie de produse social importante, inclusiv alimente și medicamente, până la un nivel general de 20%. Această inițiativă a stârnit deja proteste din partea unor fermieri și critici din partea opoziției, care face apel la acțiuni mai ample la Chișinău.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: