Ilan Șor e un om inteligent și o persoană carismatică. Minionii acestuia încearcă să profite de teama populației. Partidul Șor a știut cum să profite de dezamăgirea unui număr mare de oameni față de guvernarea PAS.  Revendicările protestatarilor sunt absurde și irealizabile. Statul nu ar trebui să ne plătească facturile, iar dacă ar face-o atunci nu ar mai avea bani pentru salarii. Imaginați-vă că statul ne plătește facturile, dar vom fi obligați să ne ducem la spitalele private. Și atunci de ce oamenii cred cu înverșunare că statul trebuie să ne plătească facturile?

  1. PAS-ul și comunicarea

Reprezentanții partidului de la guvernare îl acuză pe Șor și declară că protestatarii sunt manipulați. Niciunui om nu îi place să i se spună că e dus de nas și că e folosit, Da, majoritatea dintre noi știm cine e Șor. Dar unii îl divinizează și-l consideră un erou care îi salva de sărăcie. Chiar dacă, sunt sigură că sunt conștienți că Șor a participat la furtul miliardului, susținătorii acestuia au aceeași replică: A furat, dar a și făcut. 

Da, apreciez că PAS-ul nu e o portavoce a discursurilor populiste, însă ar trebuie să adopte o strategie de comunicare și să le explice oamenilor nemulțumiți problemele economice și globale pe înțelesul lor. Unii oameni nu au avut acces la educație, au muncit o viață întreagă și nu înțeleg conceptele economice și factorii geopolitici. Nu trebuie să îi jignim pe acești oameni, ci să le explicăm.  Guvernanții ar trebui să îi bage în seamă pe protestatari și să le răspundă fără a-i jigni și a-i acuza. Sunt oameni disperați, chinuiți de sărăcie.

2. Neîncrederea în guvernare și corupția

Nu avem încredere în deputați, miniștri și alți funcționari publici. De la Independență încoace am fost trădați, mințiți, furați. Asociem politicienii cu corupția. Majoritatea dintre noi încearcă să amăgească  statul, evită să plătească anumite impozite. E de înțeles. Mulți dintre noi consideră că banii pe care îi plătim statului se duc în buzunarele cuiva. Avem salarii mici, prețuri mari și suntem conștienți că statul nu ne va ajuta. În principiu, fiecare dintre noi e puțin corupt. Mita e un fenomen firesc și se pare că nu vrem să renunțăm la acest obicei.

Corupția e adânc înrădăcinată în toate instituțiile. Îi dăm medicului 200 de lei, crezând că astfel îi mulțumim. Dar acel medic are un salariu și nu e nevoie să-i punem bani în buzunar. Trebuie să renunțăm la aceste practici. Fiecare dintre noi trebuie să înțeleagă că, de fapt, avem și noi partea de vină pentru că statul e corupt. Adesea preferăm să dăm mită pentru a evita anumite consecințe sau a nu fi nevoiți să trecem prin barierele birocratice.

Să nu uităm că corupția omoară.

3. Școala nu te învață nimic

Ce înveți la școală? Niște teorii și formule pe de rost? Când erai elev, aveai libertatea să spui ce gândești? Trebuia să înveți din manual și atât. Dar școala trebuie să ne învețe să analizăm informația și să o filtrăm. Școala nu trebuie să ne învețe formule matematice pe care nu le vom utiliza niciodată, ci despre teoriile economice, inflație și de ce statul nu ar trebui să plătească facturile cetățenilor. În fond, școala ne prostește. Pune accent pe talentul de a memora decât de a analiza. În era tehnologiei, când informația e la un click distanță, trebuie să învățam elevii cum să selecteze informația și să nu devină victime ale manipulării.

4. Ne plac populismele

Îl credem pe cel care ne vorbește frumos și ne promite marea cu sarea. Îi credem pe cei care ne promit salarii mari și o viață de vis. Unicul partid care nu promitea chestii irealizabile e PAS-ul. Le-am analizat programul politic și am apreciat sinceritatea. În rest, partidele parcă se întrec în a debita povești. De ce îi credem? Pentru că nu suntem bine informați, pentru că ne plac cuvintele frumoase. Ne place când cineva ne bagă în seamă și ne spune că ne va îndeplini dorințele. Dar suntem doar niște pioni în jocul cuiva. Când un politician ajunge la putere, uită de cei care l-au votat. Unii dintre ei au un singur scop: să-și umple buzunarele. Șor nu e o excepție. Credeți că lui îi pasă de grijile oamenilor? Ar putea un om bogat să-l înțeleagă pe cel sărac? Cum poate Marina Tauber, care vine la protest cu 3 telefoane IPhone, să înțeleagă că unii oameni nu au ce pune pe masă? Din cauza disperării, unii aleg să îi creadă pe cei din Partidul Șor.  Nu e vina lor. E vina statului, care a uitat de ei și nu a știut să-i informeze corect.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: