Parlamentul R. Moldova a făcut primul pas spre eliminarea fenomenului „deputaților de vânzare”. Joi, 7 mai, Legislativul a aprobat în primă lectură un nou Cod care impune restricții dure pentru aleșii care părăsesc fracțiunile pe listele cărora au fost aleși, transformându-i în deputați neafiliați, lipsiți de anumite privilegii. Într-o țară în care traseismul a devenit, mai ales în ultimul deceniu, un instrument de reconfigurare a puterii, Teleradio-Moldova reconstituie cele mai răsunătoare cazuri de „migrație politică” din istoria recentă.

Legislatura a XII-a: 2025 – până în prezent

Constituită în urma alegerilor din 28 septembrie 2025, în actuala legislatură au acces fracțiunea Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) cu 55 de mandate, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor și Comuniștilor (BEP) cu 26, Blocul electoral „Alternativa” cu opt mandate, Partidul Nostru și Partidul „Democrația Acasă” cu câte șase deputați.

O caracteristică distinctă a acestei legislaturi este că unele fracțiuni parlamentare includ sau au avut inițial nu doar membri de partid, ci și lideri ai altor formațiuni. De exemplu, Mark Tkaciuk, președintele Partidului Congresul Civic, Ion Chicu, președintele Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, aleși pe listele Blocului „Alternativa”, și Vasile Tarlev, președinte al Partidului Viitorul Moldovei, ales pe lista BEP.

Aceeași tendință a fost observată și la PAS, cu Dinu Plîngău și Stela Macari, membri ai Partidului Platforma DA, incluși pe lista electorală a PAS. Primele plecări au avut loc exact în tabăra majorității parlamentare, când acești doi deputați au anunțat că vor activa ca neafiliați pentru a-și păstra identitatea politică. La scurt timp de la anunț, deputații au revenit în fracțiunea pe listele căreia au fost aleși.

Blocul Electoral Patriotic, însă, s-a scindat imediat în noul legislativ, deputații alegând să activeze în fracțiuni separate ale comuniștilor (opt deputați) și socialiștilor (17 legislatori), iar Vasile Tarlev a rămas „neafiliat”.

În aprilie curent, primarul Chișinăului, Ion Ceban, a anunțat că partidul său, Mișcarea Alternativă Națională (MAN), se retrage din Blocul „Alternativa”, dar cei trei deputați ai săi rămân membri ai fracțiunii parlamentare a acestei entități politice.

Peste câteva zile, deputatul Mark Tkaciuk a anunțat retragerea din fracțiunea „Alternativa”, motivând că „nu mai înțelege rostul existenței acesteia”. Deocamdată rămâne deputat neafiliat, chiar dacă reprezentanta MAN, Natalia Ixari, i-a sugerat să-și depună mandatul.


Legislatura a XI-a: 2021-2025: Deputați BCS pentru tabăra lui Șor

Constituită în urma alegerilor anticipate din 11 iulie 2021, această legislatură a adus PAS la putere cu 63 de mandate. Opoziția a fost formată din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) – 32 de mandate și Partidul „Șor” – șase mandate.

Declararea neconstituționalității Partidului „Șor” de către Curtea Constituțională în iunie 2023 i-a transformat tehnic pe deputații fracțiunii în „independenți”: Marina Tauber, Reghina Apostolova, Denis Ulanov, Petru Jardan și Vadim Fotescu. Ilan Șor, deși formal deputat, se afla la Moscova și a fost ulterior lipsit de mandat.

Din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor au plecat Alexandr Nesterovschi, Irina Lozovan, Vasile Bolea și Alexandr Suhodolski. Nesterovschi și Lozovan au aderat inițial la „Mișcarea pentru Popor”, au anunțat ulterior că vor lansa o formațiune proprie, pentru ca în final să adere la Partidul „Renaștere” și să fie condamnați pentru corupție. Bolea și Suhodolski au urmat același traseu spre „Renaștere”.

Un alt transfug socialist a fost Gaik Vartanean, care în 2022 s-a alăturat Partidului Mișcarea Alternativă Națională, condus de fostul său coleg Ion Ceban, și el fost comunist și fost socialist.

Cel mai răsunător caz din rândurile PAS a fost excluderea deputatei Victoria Cazacu în aprilie 2024, după un scandal de corupție în care a fost implicată fiica sa, angajată a Poliției de Frontieră. Ulterior, aceasta a aderat la Partidul Nostru condus de Renato Usatîi, declarând că „va deveni vocea tuturor inițiativelor legislative ale formațiunii extraparlamentare”.


Legislatura a X-a: 2019-2021. Cea mai instabilă perioadă legislativă din istoria modernă

Alegerile din 2019, organizate în baza sistemului mixt, a provocat un haos legislativ: Partidul Socialiștilor (PSRM) – 35 de mandate, Partidul Democrat (PDM) – 30, Blocul ACUM (PAS și Platforma DA) – 26, Partidul „Șor” – nouă și deputați independenți – trei.

Destrămarea PDM după fuga lui Plahotniuc

După pierderea puterii de către PDM în iunie 2019 și fuga liderului Vlad Plahotniuc din țară, partidul s-a dezintegrat treptat. În februarie 2020, un grup masiv de deputați democrați a aderat la grupul parlamentar „Pro Moldova”: Andrian Candu, Vladimir Cebotari, Eleonora Graur, Corneliu Padnevici, Grigore Repeșciuc, Sergiu Sîrbu, Gheorghe Brașovschi, Ruxanda Glavan, Elena Bacalu, Oleg Sîrbu, Vasile Bîtca, Ghenadie Verdeș, Angel Agache și Efrosinia Grețu.

În același timp, Violeta Ivanov și Vladimir Vitiuc au plecat la Partidul „Șor”.

Cazul deputatului dispărut

Un caz ieșit din comun l-a implicat deputatul socialist Ștefan Gațcan, care a anunțat că vrea să părăsească PSRM pentru a adera la „Pro Moldova”. La scurt timp după această declarație, legislatorul a dispărut pentru câteva zile.

În presă se vehicula că ar fi fost luat ostatic de un grup de deputați socialiști și obligat să semneze declarația de renunțare la mandat.

Câteva zile mai târziu, Gațcan a apărut pe fundalul unei plantații de viță-de-vie, declarând că este bine și, la scurt timp, și-a depus, totuși, mandatul de deputat.

În noiembrie 2020, o parte din deputații PDM, inclusiv unii care inițial migraseră la „Pro Moldova” sau la Șor, au creat Platforma parlamentară „Pentru Moldova”: Sergiu Sîrbu, Eleonora Graur, Ruxanda Glavan, Grigore Repeșciuc, Corneliu Padnevici, Elena Bacalu, Violeta Ivanov, Vladimir Vitiuc și Gheorghe Brașovschi.

Blocul ACUM s-a destrămat și el în două fracțiuni – Partidul AS și Platforma DA – după demisia Guvernului Sandu, fără ca vreun deputat să devină transfug. Octavian Țîcu de la Platforma DA a devenit independent.

Din cauza blocajului politic și a incapacității de a forma un guvern funcțional, președinta Maia Sandu a dizolvat Parlamentul pe 28 aprilie 2021, declanșând alegeri anticipate.

Fenomenul a compromis legitimitatea votului popular din 2019, în special în circumscripțiile uninominale, unde deputații au fost aleși pe listele unui partid, dar au acționat în interesul altuia.


Legislatura a IX-a: 2014-2019. PDM, de la 19 mandate la majoritate parlamentară

Această legislatură este recunoscută în istoria politică a Republicii Moldova ca fiind marcată de un fenomen masiv de traseism, pe fundalul scandalului legat de furtul miliardului. Pentru prima dată în istoria țării, un partid cu 19 mandate la începutul legislaturii a ajuns să dețină majoritate parlamentară. Este vorba despre Partidul Democrat din Moldova.

Configurația inițială a Parlamentului după alegeri era următoarea: PSRM – 25 de mandate, Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) – 23, Partidul Comuniștilor (PCRM) – 21, PDM – 19 și Partidul Liberal (PL) – 13.

Grupul celor 14 care s-a vândut „ca la piață”

Cea mai mare migrare dintr-o singură dată a avut loc în decembrie 2015, când 14 deputați comuniști au părăsit fracțiunea PCRM, un eveniment care a zguduit partidul și a pus bazele practicilor de transfer al deputaților. Aceștia au format inițial „Platforma Social-Democrată”, pentru ca ulterior să adere la PDM.

Este vorba despre deputații Violeta Ivanov, Anatolie Zagorodnîi, Artur Reșetnicov, Corneliu Mihalache, Galina Balmoș, Vladimir Vitiuc, Alexandr Bannicov, Sergiu Stati, Igor Vremea, Anatolie Gorilă, Petru Porcescu, Elena Gudumac, Victor Mândru și Boris Golovin.

Potrivit unui denunț al regretatei deputate comuniste Elena Bodnarenco, aceștia ar fi primit sume cuprinse între 200.000 și 300.000 de euro, în perioada noiembrie-decembrie 2015, pentru a părăsi fracțiunea PCRM și a vota proiectele de lege înaintate de PDM. Dosarul penal a fost însă clasat după trei ani de investigație.

În mai multe intervenții publice, liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, a declarat că cei 14 „s-au vândut la puciok” (mănunchi – n.r.), „ca la piață”.


Destrămarea PLDM

Fracțiunea PLDM s-a dezintegrat treptat după arestarea liderului acestui partid, Vlad Filat, o parte dintre deputați formând Grupul Popular European, iar alții aderând direct la PDM. Dintre cei 23 de deputați inițiali, au rămas doar cinci.

În 2015 au plecat Eugen Carpov, Iurie Leancă, Nicolae Juravschi și Petru Știrbate. În 2016 au urmat Ion Balan, Ștefan Creangă, Valeriu Ghilețchi, Aliona Goța, Octavian Grama, Vladimir Hotineanu, Gheorghe Mocanu, Nae-Simion Pleșca și Mihaela Spatari.

În 2017, au mai plecat Angel Agache, Eugen Bodarev, Iurie Chiorescu, Simion Grișciuc și Nicolae Olaru.

Din PL au plecat cinci deputați în 2017: Lilian Carp, Vladimir Cernat, Iurie Dârda, Artur Gutium și Oleg Ogor.

Din PSRM, în 2015 a plecat doar Lidia Lupu, care a aderat la PDM.

Fenomenul a dus la o scădere drastică a încrederii cetățenilor în Parlament și a ridicat semne de întrebare privind legitimitatea votului popular.

Comportamentul a fost criticat intens de societatea civilă și partenerii externi, fiind catalogat drept un „comerț cu deputați”.


Transfugii din 2001 – 2014

Deputați traseiști au existat și anterior în Parlamentul R. Moldova. Din 2021 până în 2014, cel puțin 46 de deputați s-au dezis de partidele pe ale căror liste au ajuns în Parlament, dar și-au continuat activitatea de aleși ai poporului.

De exemplu, „Alianța Braghiș” pierdea, în 2001, doi deputați – Mihail Camerzan și Valeriu Pleșca – care au părăsit fracțiunea de opoziție pentru a primi funcții de miniștri sau vicespicheri de la guvernarea comunistă.

Un alt exemplu este dezintegrarea fulgerătoare a Blocului „Moldova Democrată” în 2005, când grupurile conduse de Dumitru Diacov și Oleg Serebrian s-au separat imediat după alegeri pentru a asigura realegerea lui Vladimir Voronin în funcția de președinte al R. Moldova.

Una dintre cele mai celebre „evadări” din acea perioadă rămâne cea a lui Marian Lupu din 2009, care a părăsit rândurile comuniștilor pentru a prelua șefia Partidului Democrat, schimbând radical cursul puterii la Chișinău.

Ulterior, declinul PCRM a fost accelerat de plecările unor nume grele precum Igor Dodon, Zinaida Greceanîi sau Vadim Mișin. Mai exact, la finele anului 2011, din fracțiunea parlamentară a comuniștilor au plecat Igor Dodon, Zinaida Greceanîi și Veronica Abramciuc, care au devenit socialiști. Peste puțin timp, la grupul lor s-a alăturat și ex-comunistul Ion Ceban, care la mitingurile comuniste răgușea la microfon strigând „Jos Alianța!”, îmbrăcat în roșu, și se pronunța împotriva aderării R. Moldova la UE. Astăzi, Ion Ceban conduce Mișcarea Alternativa Națională, care s-a declarat un partid „proeuropean”.

Astfel, traseismul politic, care a „infestat” și primarii din R. Moldova, nu numai deputații, a reprezentat mereu o veritabilă metodă de supraviețuire politică, în care foștii adversari ideologici au devenit, peste noapte, aliați de conjunctură.

Noul Cod al Parlamentului prevede că deputatul care își pierde calitatea de membru al fracțiunii devine deputat neafiliat.

Trecerea dintr-o fracțiune parlamentară în alta, precum și crearea unor noi fracțiuni parlamentare ale partidelor care nu au obținut mandate în Parlament în urma alegerilor sunt interzise.

De asemenea, sunt interzise fracțiunile partidelor declarate neconstituționale.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: