„Uniunea Europeană va obliga Republica Moldova să vândă terenuri străinilor” este o dezinformare intens răspândită online înaintea alegerilor din 20 octombrie. Ce se află cu adevărat în spatele acestei afirmații a fost investigat de realizatorii emisiunii „Alo, TV8. Avem un fals de raportat”.

„Ce mai avem, pământuri? Și pe ele vor să, prin lege să dea posibilitate străinilor să le cumpere. Noi avem bani suficienți pentru a procura pământul nostru? Nu”, a declarat Vasile Bolea, deputat neafiliat.

Deși falsul a fost demontat în repetate rânduri pe parcursul anilor 2022 – 2023, distribuirea narativului pe rețelele de socializare a luat amploare după ce șeful delegației Uniunii Europene în Republica Moldova s-a expus asupra subiectului în cadrul unei emisiuni televizate.

„Acest aspect urmează să fie discutat în negocierile de aderare. Într-adevăr, în Uniunea Europeană este mișcarea liberă a capitalului, astfel încât, orice cetățean dintr-un stat membru poate cumpăra orice într-un alt stat membru. Pe de altă parte, înțelegem că Republica Moldova este un stat sărac și posibil că, în acest domeniu, Moldova va solicita o perioadă de tranziție”, a menționat Janis Mazeiks, șeful Delegației UE în Republica Moldova

Declarația ambasadorului UE a fost preluată și interpretată de mai multe canale de Telegram, dar și de unii actori politici care au folosit-o în scopuri electorale:

„Aseară am ascultat discursul ambasadorului Uniunii Europene, care a zis foarte clar: „Da, noi vom insista ca străinii să primească dreptul de a cumpăra pământ în Republica Moldova”. Ceea ce se întâmplă acum în sectorul agricol, vor să vă aducă pe voi fermierii în punctul de-a vă lua pământul. Este ultimul lucru care ne-a mai rămas”, a declarat fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon.

„Da. Așa este, într-adevăr. Într-adevăr, o condiție privind aderarea la Uniunea Europeană este adoptarea legii privind vinderea pământului către străini”, a menționat deputatul BCS, Bogdan Țîrdea.

Între timp, prim-ministrul Dorin Recean a scris pe pagina sa de Facebook că „Moldova în procesul de negociere a aderării va obține ceea ce e în interesul nostru național. Noi nu semnăm orbește documente, noi negociem ce e bine pentru țară. Și vom negocia ca pământurile noastre să nu fie vândute străinilor”.

Și președinta Maia Sandu a declarat că nu există niciun risc pentru pământurile țării: „Vreau să zic foarte clar: Integrarea Moldovei în Uniunea Europeană nu reprezintă nici un risc pentru pământurile noastre. Pământurile moldovenilor vor rămâne ale moldovenilor. Ca să fie foarte clar. Așa au negociat și alte state asta și-au dorit când au aderat la Uniunea Europeană și așa vom face și noi”.

Totuși, declarația ambasadorului a reușit să alimenteze răspândirea de falsuri și neîncredere în instituțiile statului. Iar pentru a răspunde dacă este posibil sau nu negocierea acestui subiect, facem trimitere la legislația europeană și la experiența altor state.

Nucleul UE, piața europeană, are patru libertăți fundamentale: libera circulație a bunurilor, serviciilor, persoanelor și a capitalului, care presupune eliminarea tuturor barierelor între statele membre, astfel încât banii să poată circula fără nici un impediment.

În cazul Republicii Moldova, libera circulație a capitalului reprezintă capitolul 4 de negociere privind aderarea la Uniunea Europeană. Descrierea acestuia subliniază explicit: „Statele membre trebuie să elimine, cu unele excepții, toate restricțiile privind circulația capitalurilor atât în interiorul UE, cât și între statele membre și țările terțe”.

Prin urmare, nici UE și nici un alt actor internațional nu poate să impună Republicii Moldova să își vândă pământurile. Acest capitol se negociază, nu se impune și nu reprezintă o cerință obligatorie pentru integrarea europeană.

Exemple multiple care confirmă că libera circulație a capitalului este negociat în mod individual de fiecare stat a adus expertul WatchDog.MD, Andrei Curăraru:

„România. Exemplul perfect că nu se vinde tot străinilor odată ce intri în UE. După aderare, au avut 7 ani de interdicție totală pentru vânzarea terenurilor agricole către străini. După aceea, da, străinii au putut cumpăra, dar cu reguli stricte. Trebuie să fii rezident timp de 5 ani, să desfășori activități agricole același termen și să ai 75% din venituri din agricultură. 

Ungaria. O țară care a stabilit în Constituție că străinii nu au acces la pământurile agricole. Doar fermierii locali și din UE care îndeplinesc niște criterii stricte pot cumpăra teren. Fără șanse dacă nu sunt rezidenți de cel puțin 3 ani și activi în agricultură.

Polonia. A blocat vânzările către străini timp de 14 ani (!) după ce a intrat în UE, iar acum chiar și cei care pot cumpăra trebuie să locuiască acolo cel puțin 5 ani și să se apuce de agricultură”.

Ținând cont declarațiile oficiale și realitățile din țara noastră, de care este conștient atât Chișinăul cât și Bruxelleslul, Republica Moldova ar putea să negocieze condiții și mai avantajoase decât exemplele de mai sus.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: