Se spune că la Soroca mai există un oraș – cel subteran. De-a lungul timpului, s-au povestit legende despre galerii supraetajate și tuneluri sau chiar despre ghețării în subsol. Reporterul AGORA, Anastasia Antoceanu, a discutat cu arheologii și a aflat mai multe despre legendele de la Soroca.

Arheologii spun că, mai degrabă, este vorba de pivnițele sau depozitele construite de negustori în subteran, unde își păstrau marfa. Pentru a cerceta cele povestite de localnici, o echipă de experți se află acum la Soroca.

În prezent, echipa de arheologi, ajutată de câțiva studenți de la Facultatea Istorie și Geografie a Universității „Ion Creangă” de la Chișinău, a demarat săpăturile în preajma cetății Soroca, dezvăluie AGORA.md. Încă în 2014, atunci când a fost reabilitată zona respectivă, muncitorii au dat peste un beci. Atunci, construcția nu a fost însă studiată. Din contra, a fost astupată cum s-a putut mai bine.

„Știm foarte bine că în această parte a parcului a fost descoperită o construcție subterană, e vorba de o pivniță care ar fi aparținut unei construcții ce a existat până în perioada interbelică sau până în cel de-al doilea război mondial. De-a lungul străzii, actualei Independenței, au existat case civile. Imediat după război și în perioada interbelică știm că s-a curățit spațiul din jurul cetății, acele anexe au fost demolate. În 2014, când a avut loc reamenajarea parcului, constructorii au dat de o pivniță, au străpuns bolta ei, localnicii au văzut această construcție subterană. Paradoxul este că la doar cinci ani lumea nu mai știe unde este această construcție. Am săpat șase metri de-a lungul zidului și din păcate nu am dat de ea”, a menționat arheologul Sergiu Musteață.

Galerii care duc spre cetate sau tunel sub Nistru

De asemenea, cercetătorii vor să verifice legendele spuse de localnici, potrivit cărora la Soroca există galerii subterane supraetajate.

„În Soroca, ca în oricare oraș, există mai multe legende cu privire la construcțiile subterane – galerii, tuneluri – care de sub cetate ar duce sub Nistru sau unii spun că din dealul romilor coboară mai multe tuneluri spre râul Nistru. Din cetate ieșire e logic, ar trebui să fie o cale de scăpare atunci când cetatea ar fi putut fi atacată sau înconjurată, însă nu sub Nistru. Marea a atacurilor veneau de peste Nistru sau din partea de sud. Noi ne dăm seama că la acea vreme, chiar dacă cetatea e cumva construită într-o tehnică exclusivă, în comparație cu celelalte cetăți moldovenești, nu cred că au avut capacitatea inginerească și tehnologică de a construi asemenea galerii pe sub Nistru”, a spus expertul.

Localnicii au mai povestit că sub târgul din jurul cetății, negustorii aveau depozite subterane în mai multe niveluri.

„Sigur că și aici există o galerie întreagă de beciuri, unul după altul, mai mari sau mai mici, în funcție de bunăstarea omului, de capacitatea economică. Știm că atunci când s-a construit drumul de acces spre cetate, localnicii spun că s-a dat peste pivnițe. În dealul de vizavi de cetate, la fel sunt urmele unor pivnițe. Câțiva ani în urmă, de pe strada Independenței asfaltul s-a prăbușit pe o porțiune destul de mare, putea cădea un camion acolo, într-o pivniță. Nu s-a cercetat, S-a adus prundiș, nisip, s-a astupat, s-a pus asfalt și iată așa am astupat o urmă de istorie importantă din trecutul orașului Soroca”, menționat Sergiu Musteață.

„La fel, localnicii spun că negustorii de la Soroca aveau ghețării. Am întrebat ce înseamnă ghețării. Nu este nimic altceva decât acel depozit subteran în care se aduceau blocuri de gheață. În timpul iernii se tăiau din Nistru, se amplasau  acolo ca să păstreze temperatura mai joasă pe o perioadă mai lungă de timp. Dacă era 0 sub 0 grade, gheața se păstra cumva. Și acolo păstrau mai bine produse alterabile. Eu cred că aceste legende, istorioare, mituri, merită a fi cercetate”, a adăugat el.

Până a ajunge la urmele pivnițelor din centrul orașului, arheologii au explorat mai multe beciuri din curțile diferitor localnici. Unele sunt umplute cu gunoi, altele sunt folosite și astăzi, deși sunt într-o stare deplorabilă, iar unii le-au restaurat ca la carte.

Pivnița din filmulețul de mai sus ar data din secolul XIX, potrivit lui Sergiu Musteață. Deși construcția poate servi ani la rând, starea în care se află lasă de dorit. Sunt însă și proprietari care au valorificat la justa valoare ceea ce au găsit, cum ar fi familia Cimbriciuc.

Cumpărând un teren în orașul Soroca, aceștia au început construcția unei terase. În timpul lucrărilor, muncitorii au dat de o construcție subterană, a povestit pentru AGORA.md Alexandru Cimbriciuc. S-a dovedit a fi un beci de aproximativ 500 de ani vechime. Nu a stat mult pe gânduri și l-a restaurat.

Cercetările respective fac parte dintr-un proiect finanțat de Ambasada SUA din Republica Moldova, care are o durată de 1,5 ani. Anterior, echipa de respectivă de arheologi a explorat  galeria subterană de la Academia de Arte din Chișinău. Într-un final, aceasta s-a dovedit a fi parte a unui sistem de ventilare și de aerisire a clădirii.

Sursa: AGORA.md

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: