„Exercițiile fizice sunt bune pentru a slăbi și scad riscul de obezitate.”
„Forma fizică bună scade riscul de infarct.”
„Activitatea fizică îmbunătățește starea de spirit și sănătatea mintală”.

Cu siguranță nu este prima dată când citești oricare dintre aceste afirmații. Cu toate acestea, știi până la capăt ce se întâmplă în creierul nostru atunci când activitatea fizică ne îmbunătățește sănătatea?

În acest articol vom vorbi despre efectele activității și inactivității fizice, și îți vom prezenta un șir de sfaturi utile și accesibile pentru menținerea balanței ideale între corp și spirit, ambele aflate în strânsă legătură.

Despre importanța menținerii balanței ideale între o minte sănătoasă și un corp sănătos ni se vorbește încă din fragedă copilărie, și suntem învățați să avem deprinderi benefice corpului, fără a exclude creierul din ecuație. Îndeplinirea necesităților fizice, fără antrenarea periodică a creierului, duce treptat la eșecuri din toate punctele de vedere.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, la nivel global, inactivitatea fizică se numără printre principalii factori de risc pentru viața umană. Pot fi aduse în discuție diverse tipuri de disfuncții ale organismului uman, începând cu cele ale sistemului osos, inimii, rinichilor și altor organe, a căror probleme în procesul de funcționare sunt dureroase și declanșatoare de alarmă medicală, până la „sedentarismul” creierului, care conform specialiștilor în domeniu este, de departe, cea mai gravă boală.

Comunitatea științifică a demonstrat, prin publicarea rezultatelor diverselor studii, că exercițiile fizice ajută la întârzierea debutului a cel puțin 40 de boli cronice. Investigațiile au arătat că exercițiile fizice regulate previn fragilitatea osoasă la vârste înaintate, în timp ce starea fizică slabă crește riscul de mortalitate prin cancer și boli cardiovasculare. Totodată, specialiștii în psihiatrie susțin că, activitatea fizică îmbunătățește sănătatea mintală, mai mult decât atât, practica sa regulată este considerată o alternativă în prevenirea depresiei, Alzheimerului sau Parkinsonului.

Prin urmare, una dintre marile provocări ale medicilor, inclusiv a specialiștilor în nutriție, este reducerea comportamentului sedentar și promovarea activității fizice la adulți. În acest context, cel mai bun exemplu îl constituie vârstnicii – cândva activi, ajunși la bătrânețe, nu mai desfășoară activități concrete menite să le mențină mintea activă.

Recent, cercetători de la câteva universități din Spania au format rețeaua de cercetare Brainactivity care reunește oameni de știință din diverse domenii, urmărind scopul de înțelege modul de funcționare a creierului în timp ce omul face exerciții fizice. Sunt efectuate cercetări pentru a afla cum se adaptează organele interne ale persoanelor la exerciții, dar și care este răspunsul emoțional în timpul practicilor sportive. Totodată, se investighează modul în care creierul reglează activitatea fizică și relația sa cu pierderea în greutate, sau cu oricare tip de răspuns metabolic. Un element interesant al studiului îl constiduie cercetarea cu privire la modul în care creierul nostru răspunde în funcție de timpul în care desfășurăm activitate fizică.

Scopul principal al cercetării este de a îmbunătăți calitatea vieții umane prin înțelegerea efectului de „proces în lanț” în corpul uman și formularea recomandărilor în vederea asigurării activității continue ale tuturor organelor prin menținerea activității creierului în calitate de organ principal al Sistemului Nervos Central.

Pentru un corp sănătos specialiștii recomandă:

  • îmbogățirea meniului cu fructe și legume;
  • consumul a minim 2 litri de apă zilnic;
  • evitarea grăsimilor rele și a băuturilor carbogazoase;
  • activitate fizică cât se poate de des (nu neapărat în sala de sport);
  • plimbări în aer liber;
  • evitarea (pe cât este posibil) a poluării (cu precădere cea a aerului).

Dacă îți dorești o minte pe măsura corpului sănătos:

  • înceracă să ai un somn de calitate (profund și liniștit);
  • citește mult, lectura este un mod educativ de relaxare;
  • crează și trăiește emoții pozitive;
  • învață continuu;
  • evită (pe cât este posibil) stresul: nu ai tu toate problemele lumii;
  • îmbrățișează alți oameni;
  • zâmbește;
  • leagă relații interumane de calitate;
  • evită relațiile toxice;
  • petrece (cât mai mult) timp cu persoanele dragi;
  • practică activități care îți aduc satisfacție;
  • realaxează-te, o baie relaxantă cu miresme încântătoare pe fundalul muzicii care te face să vibrezi, te ajută să-ți eliberezi mintea;
  • nu căuta soluții la problemele pe care nu le ai;
  • lasă ura, invidia și conflictele deoparte;
  • dă-i timp timpului.

Expresia „Mens sana in corpore sana” a fost scrisă de autorul roman Decimus Junius Juvenalis în jurul secolului al II-lea d. Hr. Deși a fost interpretată, inițial, ca „să ne rugăm pentru o minte sănătoasă într-un corp sănătos”, de fapt este despre relația intimă și dependența dintre creier, restul organelor și sistemelor care alcătuiesc corpul uman. Prin urmare, dezechilibrul cerebral poate afecta funcționalitatea organismului, iar activitatea fizică poate ajuta la menținerea și restabilirea echilibrelor modificate, inclusiv a celor observate la nivelul creierului.

Având siguranța funcționării corpului uman pe principii de interconexiune și procese interdependente, te încurajăm să ai grijă de tine și să acționezi continuu pentru a deveni cea mai bună versiune a ta.

Autor: Diana Bistrea

Distribuie articolul: