Zilele trecute, spațiul virtual românesc a traversat veșnica dezbatere provocată de evenimentul „Noaptea muzeelor”. Cineva numește ipocrizie statul în rânduri cu orele, alții vorbesc despre încasări numeroase pentru bugetele modeste ale instituțiilor muzeografice. Adevărul, din punctul meu de vedere, este pe undeva la mijloc, dar certitudinea ține de faptul că există artă și cultură suficientă cât să ne educăm într-un stil frumos, indiferent de vârstă, or motto-ul „Cât trăim, atâta învățăm” este tot mai actual.

Eu sunt, de ani buni, autodidactă în segmentul artelor vizuale. Am ascultat tot felul de lecții de istorie a artei, am dezvoltat o poftă nestăvilită de a admira cele mai renumite sau cele mai puțin știute tablouri, astfel încât să le spun mai departe istoria. Iată de ce, m-am bucurat enorm să văd volumul „Galeria de artă europeană” de Tudor Stăvilă pe rafturile din Librarius. Primul impuls a fost să o răsfoiesc pe îndelete și la final m-am prins că stăteam la miez de noapte și răsfoiam acest catalog – ghid al Muzeului Național de Artă a Moldovei, încercând să rememorez tablourile pe care deja le văzusem sau colecțiile pe care le vizitasem.

Catalogul este de departe o apariție a Editurii ARC de excepție și, credeți-mă pe cuvânt, are tot ce îi trebuie pentru a deveni parte dintr-o colecție de artă. Domnul Tudor Stăvilă, muzeograf, istoric și critic de artă, ne duce într-o excursie prin cele mai importante colecții ale Muzeului de Artă și nu o face doar prin înșiruire de tablouri, ci mai ales prin inserții de date, prin crearea unui context complet și important, prin determinarea curentelor și a problematicilor care se regăsesc în piesele de artă ale instituției.

Volumul este compartimentat în segmente pe colecțiile:

  • Artă italiană din secolele XV – XIX
  • Artă franceză din secolele XVII – XIX
  • Arta flamandă și olandeză din secolele XVI – XIX
  • Artă germană și austriacă din secolele XVI – XIX
  • Opere de pe alte meleaguri
  • Arta rusă din secolul al XVIII – lea – Secolul XX

Această abordare ne permite să călătorim, la propriu și la figurat, prin timp, scoțând la iveală toate subiectele abordate de artiști de renume și valorificând, în ochii spectatorului, potențialul său artistic, ceea ce ne permite să înțelegem pe deplin motivația actului de creație.

Țin să apreciez concizia și claritatea inserțiilor documentare, care îi dau cititorului posibilitatea de a reflecta asupra celor văzute și de a le înțelege mai bine, coroborat cu epoca și vremurile în care au fost create.

În plus, este o invitație minunată de a vizita Muzeul și de a căuta toate aceste opere pentru o întâlnire mai intimă cu creația. Se cuvine aici, în acest punct final al cronicii mele, să vă spun că Muzeul Național de Artă din Chișinău a fost fondat în anul 1939 și are o colecție impresionantă de artă care cuprinde lucrări din diferite perioade istorice și curente artistice. Colecția permanentă a muzeului include peste 30.000 de piese, inclusiv picturi, sculpturi, grafică, artă decorativă și aplicată.

Printre operele de artă celebre găzduite de muzeu se numără lucrări ale unor artiști renumiți precum Alexandru Plămădeală, Constantin Brâncuși, Ilia Repin, Ivan Aivazovski și mulți alții. Muzeul organizează și expoziții temporare, atât naționale, cât și internaționale, aducând în atenția publicului opere de artă contemporană și evenimente culturale diverse.

 

Distribuie articolul: