Pe măsură ce războiul din Ucraina se apropie de trei ani de la debutul invaziei ruse, Moscova își reafirmă intențiile de a redesena frontierele regionale, sugerând discuții cu alte state europene privind „drepturile asupra teritoriilor ucrainene.”

 

De această dată, Rusia a avansat ideea unor negocieri asupra împărțirii teritoriilor Ucrainei, o inițiativă susținută de către înalți oficiali ruși, inclusiv de Serghei Narîșkin, președintele Societății Istorice Ruse și director al Serviciului de Informații Externe al Federației Ruse, transmite adevarul.ro.

Conform agenției TASS, Narîșkin a sugerat invitarea unor istorici și experți din Polonia, Ungaria și Slovacia pentru a dezbate acest subiect „atât de complex”, ce are „o preistorie adâncă”, referindu-se la posibilitatea ca Ucraina să fie divizată între mai multe state. Este un mesaj clar care se alătură altor declarații controversate făcute de oficiali ruși, precum cea a lui Nikolai Patrușev, care preconiza dispariția Ucrainei ca stat până în 2025.

Nu este prima data când oficiali ruşi de rang înalt lansează idee de împărţire a Ucrainei. Dmitri Medvedev a mers anii trecuţi până la a prezenta hărţi cu Polonia, România, Ungaria şi Slovacia având bucăţi din teritoriul ucrainean.

Cele patru ţări au condamnat remarciile lui Medvedev ce contravin prevederilor internaţionale.

Pe fondul acestor afirmații, președintele rus Vladimir Putin a reiterat viziunea sa asupra conflictului, subliniind că Vlodimir Zelenski nu este un lider legitim al Ucrainei și că negocierile de pace nu sunt posibile atâta timp cât Zelenski rămâne în funcție. În replică, Zelenski a avertizat că declarațiile lui Putin denotă o teamă de negocieri, fiind mai degrabă o încercare de a prelungi războiul până la epuizarea totală.

Astfel, se profilează o falie majoră între Moscova și Kiev în ceea ce privește orice posibil acord de pace. Rusia continuă să insiste asupra unei capitulări totale din partea Ucrainei, în care aceasta să abandoneze teritoriile ocupate, să renunțe definitiv la aderarea la NATO și să reducă semnificativ forțele armate. Kievul, pe de altă parte, rămâne ferm în refuzul său de a accepta orice compromis asupra teritoriilor ocupate de armata rusă, subliniind că apartenența la NATO reprezintă singura garanție solidă împotriva unei noi agresiuni rusești.

Contextul geopolitic este alimentat de viziunea expansionistă a Kremlinului, care în 2021 a publicat un articol în care negase existența Ucrainei ca națiune și cultură distinctă, numind ucrainenii și rușii „un singur popor”. Nu a fost doar o declarație politică, ci o amenințare directă la adresa identității ucrainene: ori Ucraina se va subordona Rusiei, ori va plăti un preț drastic.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: