Nava spațială DART a NASA s-a ciocnit cu asteroidul Dimorphos, aflat la 6,8 milioane de kilometri de Pământ, în cadrul primului “test de apărare planetară” al agenției spațiale. Este prima încercare a omenirii de a deplasa un alt corp ceresc, scopul fiind acela de a vedea dacă un asteroid de mari dimensiuni care se îndreaptă spre Pământ ar putea fi deviat.

Decalajul din spațiul cosmic a oferit confirmarea video la 38 de secunde după impact, plus alte câteva secunde pentru procesarea imaginilor.

Nava spațială a fost de aproximativ 100 de ori mai mică decât Dimorphos, așa că nu a distrus asteroidul. În schimb, DART speră că ciocnirea a schimbat viteza și traiectoria asteroidului în spațiu. Echipa misiunii a comparat această coliziune cu o mașină de golf care se izbește de una dintre Marile Piramide generând suficientă energie pentru a lăsa un crater de impact.

Oamenii de știință se așteaptă ca această ciocnire să îl deplaseze ușor pe Dimorphos și să îl facă mai legat gravitațional de Didymos, asteroidul mai mare din sistem.

Ce urmează

Observatoarele terestre din întreaga lume vor monitoriza sistemul de asteroizi pentru a confirma dacă DART a reușit să modifice mișcarea asteroidului. Telescopul spațial James Webb, Telescopul Hubble și misiunea Lucy a NASA vor observa, de asemenea, urmările. În plus, misiunea Hera a Agenției Spațiale Europene va fi lansată în 2024 pentru a continua să studieze impactul. Nava spațială, împreună cu 2 CubeSats, va ajunge la sistemul de asteroizi doi ani mai târziu.

Hera va studia ambii asteroizi, va măsura proprietățile fizice ale lui Dimorphos și va examina craterul de impact și orbita lunii, cu scopul de a stabili o strategie eficientă de apărare planetară.

DART s-a lovit de Dimorphos

 Supervizorii sistemelor de la sol, ai calității imaginii, ai navigației inteligente, ai sistemelor de ghidare, navigație și control (GNC) și ai rețelei spațiale de adâncime (DSN), au dat undă verde finală, raportând că toate sistemele funcționează “nominal”, ceea ce în termeni spațiali înseamnă normal. Între timp, micul punct alb din centrul ecranului de pe transmisia în direct a misiunii devine din ce în ce mai mare, pe măsură ce Dart se apropie de Dimorphos cu 6,5 km pe secundă.

Dar acum că micul asteroid, Dimorphos, este vizibil pentru sistemele rachetei, sistemul de navigație al navei spațiale se fixează pe țintă.

Acest lucru se numește “blocare de precizie”, potrivit Elenei Adams, inginerul de sistem al misiunii DART de la Laboratorul de Fizică Aplicată al Universității Johns Hopkins.

Sistemul de navigație SmartNav al rachetei Dart este acum fixat pe ținta sa Dimorphos, au anunțat managerii misiunii. Este un alt pas crucial spre finalizarea cu succes a misiunii și validarea tehnologiei care a fost testată cu ajutorul lui Jupiter și a celor patru sateliți ai săi, potrivit The Guardian.

Nava spațială DART se află pe o traiectorie stabilă la aproximativ o oră de la impact, a declarat un inginer al misiunii DART.

“Suntem foarte entuziasmați. Începem să vedem Dimorphos pentru prima dată. Arată foarte bine. Are cam aceeași penumbră ca și Didymos, așa cum ne așteptam. Și astfel, ne pregătim pentru tranziție. Avem o traiectorie stabilă în acest moment”, a declarat Elena Adams, inginer de misiune DART.

Pentru prima dată, NASA ne oferă imagini în direct de pe nava spațială DART. În imagine se poate vedea o lumină strălucitoare. NASA a confirmat pentru CNN că lumina este Didymos, cel mai mare dintre cei doi asteroizi.

DART – Care este miza

Pentru prima oară omenirea încearcă să schimbe traiectoria unui obiect ceresc în spațiu, iar misiunea de acum este un test pentru viitorul îndepărtat când ar fi posibil ca un asteroid mare să lovească Terra. Sonda va fi distrusă de impact, dar va fi al șaselea asteroid pe care omenirea îl va studia de aproape și sunt multe lucruri de aflat înainte de impact, dar și după el.

Misiunea a fost îndelung gândită și va încerca să obțină cât mai multe informații, chiar dacă sonda se va face praf. Spre exemplu, după ce îl lovim pe Dimorphos, vom vedea ce influență are noua traiectorie a acestuia asupra celuilalt asteroid.

În ce constă exact misiunea

De cele mai multe ori sondele spațiale sunt gândite să reziste cât mai mulți ani și să parcurgă miliarde de km. Sonda de acum, deși a costat 250 milioane de dolari, va avea o viață scurtă, fiindcă va lovi din plin un asteroid care se găsește la 11 milioane km de Terra.

Misiunea se numește Double Asteroid Redirection (DART) și este un fel de misiune „kamikaze”, fiindcă sonda lansată în 24 noiembrie 2021, care cântărește aproximativ 670 kg, nu are, precum alte sonde spațiale, super – instrumente științifice la bord, ci are doar instrumente de navigație și, foarte important, o cameră video.

NASA a început în 2015 lucrul la această misiune, iar sistemul binar de asteroizi spre care sonda se îndreaptă a fost descoperit de astronomi în anii ’90.

Este vreun pericol pentru Terra?

Nu, în niciun caz. Nu există vreun scenariu în care devierea să însemne trimiterea asteroidului către Terra.

Dimorphos și fratele său mult mai mare Didymos

Dimorphos, asteroidul pe care ar trebui să-l intercepteze, nu constituie niciun pericol pentru Terra, ci va servi doar ca obiect ceresc de test pentru această misiune. Asteroidul are 163 de metri lățime și scopul misiunii este de a vedea dacă, după ce este lovit, își va schimba în vreun fel viteza și traiectoria și dacă da, în ce mod.

Cei de la NASA au făcut o comparație: asteroidul Dimorphos este ca un teren de fotbal american plin cu pietre, iar sonda care îl lovește este mică în comparație cu el, cam cât o mașină Smart. Inginerii de la NASA au spus că NU există niciun pericol pentru Terra din partea acestei misiuni și asteroidul nu are cum să se dezintegreze de la lovitură.

Dimorphos orbitează în jurul unui asteroid mult mai mare, Didymos, care are 790 de metri diametru. Cei doi alcătuiesc un sistem binar și un astfel de sistem este ideal pentru genul acesta de test, fiindcă impactul ar trebui să schimbe orbita lui Dimorphos în jurul lui Didymos cu 1%, suficient cât totul să fie detectat cu aparatele de observație de pe Terra.

Asteroizii și Terra – O poveste cu temeri, dar și cu exagerări nefondate

Știm că există 26.000 de asteroizi care se apropie în mod regulat de orbita terestră, iar cei mai cunoscuți pe care omenirea i-a putut vizita sunt Bennu și Ryugu.

Cercetătorii au gândit multe moduri în care un asteroid care ar deveni un pericol pentru Terra ar putea fi eliminat. Printre scenariile luate în seamă s-au numărat: distrugerea cu focoase nucleare, “arderea” asteroidului cu lasere sau modificarea traiectoriei după ce asteroidul este “agățat” de o navetă care se apropie de el. Și alte variante au fost luate în seamă, dar toate sunt prea complicate pentru tehnologia din prezent.

Asteroizii sunt rămășițe planetezimale sau mici planete de la începuturile sistemului solar, acum 4,5 miliarde de ani. Ar fi trebuit să formeze o planetă, dar gravitația puternică a lui Jupiter i-a împiedicat. Asteroizii sunt foarte utili în explorarea spațiului, fiindcă se presupune că au rămas neschimbați de la formarea sistemului solar și dacă îi studiem putem afla lucruri esențiale de la formarea cosmosului.

De multe ori apar știri exagerate în care se spune că un asteroid ar putea lovi în curând Terra și va face ravagii, dar adevărul este că nu sunt date că așa ceva s-ar putea întâmpla în acest secol.

De exemplu, temutul Apophis, asteroidul botezat după zeul egiptean al răului şi distrugerii, nu va prezenta niciun pericol de coliziune cu Terra pentru cel puțin 100 de ani de acum înainte, au anunțat în 2021 cei de la NASA și de la Agenția Spațială Europeană care l-au și scos de pe lista de risc ce conține asteroizii care ar putea să intre în coliziune cu planeta noastră.

Distribuie articolul: