Natalia Morari, care a anunțat că intenționează să candideze la alegerile prezidențiale, critică actualul proces de pre-vetting și vetting promovat de guvernarea PAS pentru reforma sistemului judiciar.

 

Ea propune propria sa reformă și afirmă că, în maximum un an, sistemul judiciar va deveni puternic și independent, iar condamnările nu vor mai fi dictată de televiziunii, scrie UNIMEDIA.

„Un arest al premierului pentru insultarea instanței ar fi suficient pentru ca politicienii să nu mai concureze în umilirea justiției la televizor, care, din păcate, are deja motive să fie umilită,” a declarat Morari.

 

„Ceea ce ni se prezintă de trei ani ca o reformă fără precedent a sistemului judiciar – vetting-ul și prevetting-ul – este de fapt o poveste ridicolă: criminalii în robe demisionează voluntar cu plăți și pensii enorme, iar în locul lor sunt numiți judecători loiali. Aceasta nu este o reformă! Reforma actuală este cea mai absurdă posibilă – când o persoană este pedepsită prin concediere nu pentru ceea ce a făcut cu adevărat, ci pentru că i s-a găsit avere suplimentară. Pentru majoritatea abuzurilor din timpul lui Plahotniuc și Sandu, judecătorii nu au fost plătiți, ci doar amenințați sau au vrut să placă puterii. Actuala putere abordează judecătorii nesupuși din perspectiva averii lor. De fapt, aceștia trebuie abordați din punctul de vedere al acțiunilor întreprinse, ce ilegalități au comis și ce decizii au luat.

În acest sens, se poate aplica următorul plan:

Prima etapă a reformei. Să începem cu faptul că judecătorii nu au fost niciodată pedepsiți pentru decizii politice și abuzive. Când acționează la ordinul puterii, simt o impunitate totală – așa a fost în timpul lui Plahotniuc, așa este și acum. Aceasta nu poate continua, deoarece duce la un sentiment de iresponsabilitate totală pentru deciziile luate. Niciun judecător nu a fost tras la răspundere pentru arestările ilegale și sentințele lui Gheorghe Petic, grupului Petrenco, condamnarea lui Bolbocean și multe altele. Maximul care s-a întâmplat cu judecătorii a fost demiterea. Lupta împotriva întregului sistem este o cauză pierdută, deci trebuie să alegem aproximativ 50 de cei mai odioși judecători, foști și actuali, care trebuie să fie trași la răspundere penală pentru decizii vădit nelegitime în cazurile cu cea mai mare rezonanță. De regulă, astfel de decizii erau în favoarea organizațiilor criminale. Desigur, totul trebuie să se facă în cadrul unor procese deschise și corecte. Acest lucru va avea un efect de prevenire și avertizare pentru întregul sistem judiciar. Prima etapă a reformei va dura 3 luni.

După curățarea rapidă a celor mai odioase personalități din sistemul judiciar și trimiterea tuturor acestor cazuri în instanțe, începe cea mai importantă a doua etapă a reformei:

1. Se formează un nou organ de gestionare judiciară – Comisia Disciplinară din 7 persoane. Această Comisie Disciplinară este creată de o comisie de conciliere formată din avocați (o treime), parlamentari (o treime, dintre care majoritatea din opoziție) și judecători și procurori (50/50). Aproximativ 15 persoane din avocați, parlamentari, judecători și procurori, și niciunul dintre aceștia nu are majoritate în această comisie.

2. Noul organ creat – Comisia Disciplinară – este scos de sub autoritatea Consiliului Superior al Magistraturii.

3. Comisia Disciplinară este formată doar din judecători străini cu cel puțin 20 de ani de experiență și retrași din activitate cel puțin de la instanța de apel sau de casație din țara lor. Acest lucru va exclude nepotismul și posibilitatea ca judecătorii ale căror cazuri disciplinare sunt examinate de comisie să ajungă la înțelegeri. În ciuda exemplului negativ de selecție a experților străini în cadrul vetting-ului și prevetting-ului, în cazul nostru principiul selecției va fi radical diferit.

4. Pe lângă Comisia Disciplinară se creează un organ de anchetă din 6 anchetatori, selectați de Comisia Disciplinară.

5. Se schimbă subordonarea în ceea ce privește judecătorii și membrii familiilor acestora. Cazurile împotriva judecătorilor și membrilor familiilor lor pot fi investigate doar de departamentul de anchetă al Comisiei Disciplinare. Autorizațiile pentru deschiderea dosarelor penale, percheziții și arestări pot fi date doar de Comisia Disciplinară. Sub controlul ei se desfășoară acțiunile de investigație împotriva judecătorilor. Acest lucru va exclude chiar și posibilitatea teoretică de a exercita presiuni sau influență asupra judecătorilor. Niciun procuror sau angajat al SIS nu va putea măcar să atingă un judecător. Acest lucru va elimina frica judecătorilor de a lua decizii – chiar dacă decizia poate să nu fie pe placul puterii actuale.

6. Comisia Disciplinară analizează deciziile judecătorilor în esență, căutând semne de decizii vădit nelegitime, precum și conformitatea eticii judecătorilor cu Principiile din Bangalore. Nu voi intra acum în detalii, dar cei din sistem vor înțelege despre ce vorbesc. Pe scurt, este un fel de constituție sau, mai degrabă, jurământul lui Hipocrate pentru judecători.

7. În caz de îndoială cu privire la motivele reale ale luării unei decizii controversate de către un judecător, Comisia Disciplinară poate cere judecătorului să treacă un test poligraf. Întrebările de la poligraf pot viza doar perioada de după adoptarea legii privind Comisia Disciplinară.

8. Se introduce un institut din dreptul englez – „contempt of court” (sfidarea curții), potrivit căruia un judecător poate, printr-o decizie unilaterală, fără anchetă din partea procurorilor, să condamne la închisoare până la 2 ani. Această pedeapsă poate fi aplicată în caz de înșelare a instanței, încălcarea ordinii în sala de judecată, neîndeplinirea intenționată a dispozițiilor instanței, încercare de influențare a instanței, insultarea instanței etc. În acest caz, orice presiune, mai ales publică, din partea politicienilor poate fi considerată dispreț față de instanță. De exemplu, în cazul existenței unui astfel de institut, premierul Recean ar putea fi imediat dus la închisoare de la ședința Guvernului – pentru doi ani. Introducerea acestui institut va scoate complet sistemul judiciar de sub influența politicienilor. Amenințările la televizor și în afara acestuia vor dispărea ca fenomen și vor deveni anacronice. Niciun angajat SIS nu va putea intra la un judecător și să sugereze ceva, deoarece ar putea ieși din biroul judecătorului în cătușe. Dispozițiile judiciare devin obligatorii, mai ales pentru funcționari.
9. Se schimbă complet principiul reținerii pe durata anchetei preliminare. Arestul în stadiul urmăririi penale este principalul mod de presiune asupra cetățenilor din partea autorităților și organelor de drept – presiune și extorcare de mită. Prin urmare, la adoptarea deciziei de arestare, instanța este obligată să includă în decizie suma cauțiunii, după plata căreia persoana reținută poate fi eliberată. Fără această înregistrare, decizia de arestare nu este valabilă. Excepție pot face infracțiunile violente, unde există un risc mare de recidivă. Suma cauțiunii trebuie reglementată prin lege. Apropo, aceasta este o practică americană și britanică.

10. În cazurile de interes public și caracter politic, la dorința părții procesuale, va fi introdus un juriu.

11. Procesele împotriva funcționarilor publici și în cazurile deosebit de grave vor fi accelerate la maxim, fără încălcarea dreptului la apărare. În acest scop, numărul judecătorilor va fi mărit (de exemplu, prin creșterea vârstei de pensionare a judecătorilor până la 75 de ani), iar aceste cazuri vor fi considerate prioritare în programul de audieri. Astfel, va fi schimbată situația în care crima și pedeapsa sunt întinse pe ani de zile. Această întârziere afectează negativ încrederea în justiție, reduce autoritatea puterii judiciare și creează aparența impunității.

Această a doua etapă a reformei trebuie să se desfășoare în 6 luni.

A treia etapă a reformei se referă deja la schimbarea legii în sine. Este necesar să se introducă elemente de drept precedent, să se aplice mai pe larg principiul justiției „cu ochii larg deschiși”, să se împrumute norme de procedură din dreptul anglo-saxon, care pe bună dreptate este considerat unul dintre cele mai bune din lume.

A patra etapă va fi o componentă permanentă a reformei – cursuri de formare și perfecționare continuă pentru judecători.

Sunt sigură că planul scurt al reformei sistemului judiciar propus de mine nu va ocoli principiul „doi avocați, trei opinii”. Cu siguranță vor fi cei care nu vor fi de acord sau din încăpățânare vor numi alb-roșu-verzui. Dar sunt sigură că deja peste un an, în combinație cu legea anticorupție pe care am prezentat-o săptămâna trecută, vom vedea un nou sistem judiciar, puternic și independent, unde comportamentul conform legii va fi rațional și rezonabil pentru orice cetățean.

Sunt profund convinsă că orice lege și normă de reglementare ar trebui create nu pentru pedepsirea tuturor și a fiecăruia, ci pentru impactul preventiv și de oprire. Un arest al premierului pentru insultarea instanței este suficient pentru ca politicienii să nu mai concureze la televizor cine și cum va umili mai bine justiția, care, din păcate, are motive să fie umilită”, a declarat Natalia Morari.

 

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: