Republica Moldova nu se confruntă cu un val masiv de imigrație, în pofida mesajelor alarmiste apărute în spațiul public. Potrivit datelor oficiale, străinii reprezintă aproximativ 2% din populația țării, iar în 2025 au ajuns în Moldova circa 7.000 de imigranți, dintre care peste jumătate au venit pentru a munci. În același timp, angajatorii se confruntă cu un deficit de personal, pe piața muncii fiind raportate aproximativ 32.000 de locuri de muncă vacante.

În ultima perioadă, în spațiul public au circulat mai multe afirmații potrivit cărora Republica Moldova ar urma să fie afectată de un aflux masiv de imigranți. Unele mesaje sugerează că muncitorii străini ar putea înlocui angajații moldoveni sau ar reprezenta un pericol pentru securitatea publică, transmite  tv8.md.

Fosta guvernatoare a Găgăuziei, Irina Vlah, a afirmat că cetățenii Republicii Moldova pleacă peste hotare din cauza dificultăților economice, în timp ce în țară ar fi aduși muncitori din Nepal și Bangladesh.

„Cetățenii noștri pleacă din țară din cauza tarifelor mari și a sărăciei, iar în locul lor este adusă forță de muncă ieftină din Nepal și Bangladesh. Nu îmi doresc ca apariția unor comunități izolate de migranți sau creșterea criminalității să devină o realitate pentru Moldova”, a declarat Irina Vlah.

Totuși, datele statistice nu indică existența unui val masiv de imigranți.

Potrivit Registrului de stat al populației, în Republica Moldova locuiesc mai puțin de 50.000 de cetățeni străini, reprezentând aproximativ 2% din populația totală. Cei mai mulți provin din România, Federația Rusă și Ucraina.

Datele Biroului Național de Statistică arată că, în luna septembrie, în Republica Moldova erau aproximativ 32.000 de locuri de muncă vacante.

În aceste condiții, angajarea cetățenilor străini reprezintă o soluție pentru unele companii care întâmpină dificultăți în identificarea personalului.

Ministrul Afacerilor Externe, Mihail Popșoi, a subliniat că muncitorii străini contribuie la economia țării prin activitatea lor și prin impozitele achitate de angajatori.

„Ori acel indian, ori cetățean al Bangladeshului care lucrează la companiile care fac cablaje, o muncă destul de grea, sau aduc acele burgeri pe ploaie, ei fac un serviciu onest, corect. Acele companii plătesc impozite, iar din baza acestor impozite cetățenii noștri primesc pensii, se investește în drumuri”, a explicat Mihail Popșoi.

Unele mesaje din spațiul public asociază prezența cetățenilor străini cu riscul creșterii criminalității.

Liderul partidului VIS, Adrian Dulgher, a invocat protestele violente din Franța pentru a sugera că situații similare s-ar putea produce și în Republica Moldova.

Totuși, manifestațiile din Franța au fost provocate de nemulțumiri sociale legate de educație și costul ridicat al vieții, nu de imigrație.

Președintele francez Emmanuel Macron a atribuit violențele implicării unor grupări radicale de extremă stângă și a unor persoane care au comis acte de vandalism.

În ceea ce privește Republica Moldova, Inspectoratul General pentru Migrație (IGM) a precizat anterior că datele disponibile nu indică o corelație între nivelul criminalității și prezența cetățenilor străini.

Potrivit instituției, la 31 decembrie 2025, în penitenciarele din Republica Moldova se aflau 137 de cetățeni străini care își executau pedepsele.

Raportat la cei 21.667 de cetățeni străini care dețineau acte de identitate valabile, aceștia reprezentau aproximativ 0,6%.

„Aceștia reprezintă 0,6%, ceea ce indică o pondere redusă și nu relevă un risc sporit din perspectiva ordinii publice și securității naționale”, se arată în răspunsul IGM.

Astfel, datele oficiale prezentate contrazic afirmațiile despre o imigrație masivă în Republica Moldova și nu susțin asocierea generală a muncitorilor străini cu o creștere a criminalității.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: