Cinci adolescente din clasele a VIII-a și a IX-a, dintr-un sat din centrul țării, au devenit gravide în același an, iar patru dintre ele aveau cel puțin un părinte care lucra peste hotare. Această situație a avut loc într-un trecut nu foarte îndepărtat, iar jurnaliștii de la sănătateinfo.md au dezvăluit poveștile lor dureroase.

Un psiholog care s-a mutat într-un sat monitorizează situația acestor adolescente încă de la momentul în care au devenit însărcinate. Acest profesionist ne-a asistat în elaborarea materialului, alegând să împărtășească experiențele dureroase ale fetelor și mamelor lor, cu scopul de a trage un semnal de alarmă. Decizia dificilă a părinților de a lăsa copiii în grija altora pentru a munci peste hotare este subliniată, evidențiind impactul asupra educației și relațiilor familiare.

Protejăm identitatea tinerelor implicate, chiar dacă au împlinit 18 ani. În special, ținem să ocrotim confidențialitatea unei tinere care, deși nu a atins vârsta majoratului, a devenit mamă. Detaliile despre localitate și numele psihologului nu vor fi divulgate, iar numele și anumite aspecte ale poveștilor de viață au fost deliberate modificate.

Andreea este încă adolescentă. Psihologul ne-a spus că era și este o elevă exemplară și învață foarte bine. A fost lăsată în grija bunicii de la vârsta de 10 ani, cu alți verișori. Mama divorțase de tatăl Andreei, pentru că mai mult consuma alcool decât avea grijă de familie. Chiar dacă ele discutau cu regularitate prin Internet, nu au reușit să construiască o relație mamă-fiică bazată pe încredere. Nu au reușit să devină prietene. Atunci când la vârsta de 14 ani a rămas însărcinată, Andreea i-a șocat pe toți. Și pe mama, și pe bunica, și pe profesori. Dar cel mai mult a avut de suferit Andreea.

Când a aflat că este însărcinată, s-a gândit în primul rând ce va zice mama și ce vor spune colegii de la școală. Nu mai putea să ascundă sarcina, așa că i s-a destăinuit bunicii. Au mers la medic, iar el a confirmat că este însărcinată. A plâns mult, nu mai voia să mănânce, nu mai voia să facă nimic. Se simțea rușinată că va avea un copil la o vârstă atât de fragedă. Aveau lecții la școală despre relațiile dintre băieți și fete, despre sarcină, despre măsurile de contracepție, văzuse multe videouri pe Internet despre educația sexuală, folosea prezervativul, dar nu s-a gândit că i se poate întâmpla chiar ei.

Mama Andreei i-a spus psihologului că are o fată extraordinară și că a intrat în panică atunci când a aflat că va avea un copil. Nu a vorbit cu ea despre sarcină, despre relații sexuale. S-a gândit că este prea mică pentru astfel de teme. Nu știa când și cum să înceapă o discuție. Nici cu ea nu vorbise nimeni, când era adolescentă.

„M-a durut inima o săptămână. Nu puteam nici să respir, pentru că am intrat în panică. Am început să plâng când mama mi-a spus că Andreea e însărcinată și, înainte de a merge ele la medic, mă rugam lui  Dumnezeu ca fiica mea să nu fie însărcinată.”

Tatăl copilului este un bărbat cu șase ani mai mare decât Andreea. Mama i-a spus bunicii să se ducă împreună cu ea la poliție. Tânărul a fost arestat.Andreea însă îl iubește în continuare și-l așteaptă la libertate, pentru că el i-ar fi oferit multă dragoste și atenție pe care nu le-ar fi avut până atunci în familie. Mama și bunica sperau să fie o sarcină ușoară, să se nască un copil sănătos, iar fetița lor să poată face față la tot ce o așteaptă.

Andreea întotdeauna s-a simțit mai matură decât fetele din clasă, pentru că a învățat să se descurce singură atunci când mama nu era lângă ea. Bunica, bătrână și cu multe griji la vârsta ei, nu putea să-i atragă atenția cuvenită. Simte că sarcina și copilul o schimbă. În fiecare zi se gândește tot mai mult la ceea ce o așteaptă în viitor, cum să-și crească micuțul.

Totuși, îi este greu la școală. Ea simte că profesorii și colegii ei nu înțeleg prin ce trece și este des subiectul lor de discuții.  Vrea să-și continue studiile, pentru că îi place să învețe și învață foarte bine. Relația cu mama și bunica a devenit mai bună. Se sună cu mama mai des, iar bunica a început să fie mai atentă la ceea ce face Andreea. Familia este cea care o motivează că în viața ei totul va fi bine.

Iar Ecaterina își aduce aminte cel mai bine, din adolescență, bătăile mamei, desi ar fi vrut să le uite ca pe un vis rău. Despre faptul că mama voia astfel să o educe și pe ea, și pe celelalte surori, cel mai probabil, știau și în mahala, și în localitate. Când trăiești în sat, unde toți se cunosc, nu poți ascunde astfel de lucruri, dar nimeni nu s-a implicat. Își amintește, tot din adolescență, dar cu alte emoții, cum s-a îndrăgostit și a rămas însărcinată, și a înțeles că asta ar putea fi o cale să scape de violența mamei. Nimeni nu și-ar fi închipuit că se poate întâmpla așa ceva într-o familie bine văzută în sat.

Mama Ecaterinei, care s-a recăsătorit după divorț, se ducea la muncă peste hotare cu regularitate, câte trei luni, iar când pleca, copiii rămâneau cu tatăl vitreg. Toți știau că sunt o familie împlinită și fericită. În realitate, era o relație rece între mamă și fiice, iar tatăl vitreg parcă nici nu exista în viața fetelor. Ecaterina s-a îndrăgostit de un tânăr cu șase ani mai mare decât ea și a rămas însărcinată în clasa a IX-a.

„Norocul meu a fost iubirea mea. El era în culmea fericirii când a auzit că va avea un copil, că va deveni tătic. Când am aflat că voi deveni mamă, am înțeles că aceasta este calea prin care pot să fug din familie, pot să fug de bătăile și de violența mamei.”

Tatăl vitreg nu le-a bătut niciodată, dar a închis ochii la violența mamei. Se făcea de parcă nici nu aude, nici nu vede. Cel mai des, el iesea afară din casă și nu intervenea. Sora mai mică a Ecaterinei a fugit de acasă și s-a ascuns în pădure. De aceea, gândul că va deveni mamă și că, în sfârșit, va putea să plece din familie a fost o mare bucurie și o ușurare pentru Ecaterina. Prima care a aflat despre sarcină a fost sora ei mai mare, care are aceeași poveste.

„A rămas însărcinată când avea 17 ani, s-a căsătorit, și aceasta a fost scăparea ei de violența mamei. Cu toate că de mai multe ori ne-am adresat la poliție ca să ia măsuri cu mama, nu ne-au crezut, nimeni nu a făcut nimic, deoarece mama are un statut și este foarte bine văzută în societate. Atunci când mie mi-a fost mai greu, nici măcar asistentul social nu a atras atenția. În acest moment, singura persoană pe care o simt aproape și care mă susține, care mă iubește, este iubitul meu, care în curând îmi va fi și soț.”

Mama nu le-a vorbit niciodată despre riscurile unor relații sexuale neprotejate, care nu înseamnă doar o sarcină nedorită, dar și boli care se transmit de la partener. Nu a discutat cu ele nici despre metodele de contracepție. Despre toate aceste lucruri a auzit la școală. Ecaterina spune că deseori veneau specialiști care le vorbeau la acest subiect.

„Atunci, pentru mine aceste lucruri nu erau importante. Eram într-o stare de frică permanentă și voiam cu orice preț să plec cât mai departe. Copilul a fost o scăpare pentru mine.”

Frica pe care o avea față de mama sa a dispărut când s-au mutat cu iubitul într-o altă localitate. Nu voiau ca satul să afle despre sarcină și voia să fie mai departe de ființa care i-a provocat multă suferință. A evitat să aibă o discuție față în față cu mama, să-i spună că a rămas însărcinată, așa că a făcut-o online, de la distanță. Știa din timp care va fi reacția mamei care le tot repeta fetelor să nu o facă de rușine. Tatăl vitreg nu a reacționat nicicum. Este în continuare absent în viața ei, pentru că practic nu comunică.

Iar lucrurile au luat o întorsătură care a surprins-o pe Ecaterina. Mama ei s-a schimbat radical. Nu mai este acea mamă violentă. Ecaterina își crește copilul și, în paralel, învață la o scoală profesională. Concubinul ei o încurajează să învețe, să aibă o profesie și propriii bani, pe care să-i poată cheltui așa cum crede ea că e mai bine.

„Mama vede că totul este bine între noi și ne-a spus că ne va ajuta financiar și va fi alături de noi. Dar eu nu doresc ca ea să mă ajute sau să fie parte din viața mea, din viața noastră. Merg foarte rar la ei în vizită. Am mare ajutor din partea mamei-soacre, care m-a primit foarte bine. Ea are mereu grijă de copil, ea mă învață cum să am grijă de el. M-a învățat cum să mă comport cu bebelușul chiar din primele lui zile de viață, cum să-i fac baie. Anume în această familie, unde nu este violență, mă simt în siguranță. Aici, mama nu poate să îmi facă niciun rău.”

Ecaterina nu vrea să semene cu mama ei, de aceea, încearcă să-și stăpânească emoțiile negative și furia.

„Cel mai mare lucru pe care l-am realizat este că eu pot să fiu altfel. Eu pot să-i ofer copilul meu altceva. Fac tot posibilul să nu devin ca mama mea și să-i asigur o copilărie fericită, lipsită de bătăi și cuvinte urâte.”

Elena, mama Ecaterinei, a explicat comportamentul dur față de fiice prin experiența trăită cu fata mai mare, care a rămas însărcinată. Atunci a început să fie foarte aspră cu ele, pentru a preveni ceea ce i s-a întâmplat surorii mai mari. Femeia spune că muncește foarte mult peste hotare, pentru a-și asigura fetele cu de toate. Știe că a fost dură cu ele, dar le iubește foarte mult și nu vrea să fie arătate cu degetul prin sat.

„Când am aflat că Ecaterina este gravidă, am fost foarte mânioasă și foarte speriată de ceea ce va spune lumea din sat. Eu am o imagine foarte bună în localitatea mea și toți oamenii mă cunosc de o femeie gospodină. Am plâns foarte mult, iar când fiica mea a spus că nu mă iubește și nu vrea să comunice cu mine, m-am speriat și nu stiam ce să fac. Îmi amintesc cu groază când ea a fugit de acasă și s-a dus să locuiască împreună cu un băiat. Am vrut să îi trag o mama de bătaie, să o aduc acasă și să fie fată la locul ei. Însă am văzut că băiatul era foarte grijuliu și o păzea să nu mă apropii de ea.”

Elena recunoaște că nu au vorbit foarte mult despre graviditate și riscuri, pentru că, spune ea, la vârsta lor nici nu poți să te gândești la asta.

„ Eu m-am străduit când am plecat peste hotare să vorbesc cu ele mereu. Voiam ca acasă să fie mâncare, să fie curat și ca fetele mele să fie vorbite de bine în sat. Vorbeam des prin Internet și mereu le verificam pașii, făceam toate aceste lucruri din dragoste. Soțul meu e un bărbat foarte  „moale”. De multe ori trebuie și pe el să-l „împing”, și eu înțeleg că de la el nu puteam să aștept ca să discute cu fetele despre relații intime.”

Elena a mărturisit că s-a supărat foarte tare pe Ecaterina că nu i-a povestit ei prima că va avea un copil, dar și că nu știe cum ar fi reacționat atunci, dând de înțeles că s-ar putea să nu fi acceptat ca fiica ei să nască.  Acum, se bucură că are un nepoțel  extraordinar. Îi place foarte mult să se joace cu el, îi place să fie și alături de fiica ei.

Fata nu mă lasă să-l văd pentru că este supărată pe mine și mă mai duc uneori cu soțul să-i vedem, să le mai ducem câte ceva, să le dăm bani. Pentru a-mi ajuta copiii, sunt nevoită să lucrez peste hotare. Relația mea cu ginerele este una foarte bună, Îmi scrie și mă sună mai des decât fiica mea și eu apreciez foarte mult. Pe viitor eu tare mi-aș dori ca ei să se împace, ca el să nu o bată, pentru că e copilul meu și tare îl iubesc.”

Maria, o altă tânără din aceeași localitate, la fel a rămas însărcinată în adolescență. Nu-și cunoaște tatăl. Mama și rudele nu prea i-au vorbit despre el. Așa că atunci când mama a decis să plece la muncă peste hotare, a rămas în grija unei mătuși. Maria era micuță, de grădiniță și a locuit la rude ani de zile. Când a mai crescut, fata a trecut prin coșmarul vieții ei.

„La vârsta de 12 ani, unchiul meu m-a abuzat sexual. I-am spus mamei, însă mama nu m-a crezut și, în loc să meargă la poliție, a spus că ar fi mai bine să tăcem despre asta. Și m-a lăsat la alte rude.”

Cu mama a avut și are acum, când deja este majoră, o relație destul de rece, pentru că ea mereu a fost peste hotare, de când se ține minte. Copilul și-ar fi dorit foarte mult să o aibă aproape. Nu a văzut, nu a simțit în mama ei, care i-a dat viață, o ființă apropiată. Mama a fost doar ca un sponsor care-i trimitea cadouri și vorbea cu ea des la telefon. Femeia nu a reușit să se apropie sufletește de copilul ei. Maria nu mai are frați sau surori, pentru că, spune ea, mama ei a considerat copiii drept o povară.

„Când aveam 15 ani, am rămas însărcinată. Mă îndrăgostisem de un bărbat cu mult mai mare decât mine. Și el lucra peste hotare. M-am gândit că el poate să-mi dea acea dragoste de care nu am avut parte în familie, în viața mea de până atunci.”

La început, bărbatul era foarte atent, darnic, îi făcea cadouri, dar după primele întâlniri, mereu îi spunea că prietenii ei sunt răi și că o învață de rău, că mama ei nu o iubește. Atașamentul față de el a făcut-o să creadă în ceea ce-i spune, așa că a rupt legătura cu prietenii și cu mama. Maria a terminat școala, dar nu și-a continuat studiile, nu are o profesie și este dependentă financiar de concubin.

Mereu m-a învinuit că eu consum foarte mult și că cheltuie toți banii pentru mine și pentru copil. La insistența lui, am plecat împreună peste hotare. În acea perioadă, vorbeam cu mama și mai rar. Chiar dacă ea continua să-mi trimită bani și mă suna în continuare, el nu-mi dădea voie să vorbesc cu ea.”

După mai puțin de o lună de când ajunsese cu el în altă țară, a început să o lovească. La început se gândea că ea este de vină, pentru că nu gătește cum trebuie, pentru că nu este o gospodină bună, pentru că nu a avut cine să o învețe. Concubinul nu s-a implicat și nu se implică în creșterea copilului. Nu mai este acel bărbat grijuliu de la început, dar s-a transformat într-o persoană brutală, care consideră că atât ea, cât și copilul consumă prea mult și sunt o povară financiară. După ce bărbatul a îndrăznit să o bată de mai multe ori, tânăra și-a luat inima în dinți și l-a părăsit. Mama îi spusese că o va ajuta și va fi alături de ea, de copil. Spre surprinderea Mariei, și ea a început să se comporte agresiv. Așa că tânăra a lăsat copilul în grija unei mătuși și a plecat la muncă peste hotare.

Vreau să câștig suficienți bani pentru a cumpăra o căsuță pentru mine și copilul meu sau poate reușesc să-l iau peste hotare.  Deocamdată, nu am alte planuri. Nu vreau să întemeiez o altă familie sau o altă relație.Vreau doar să câștig suficienți bani, să-mi pot întreține copilul și să-i pot da tot ce este mai bun.”

După aproape 15 ani de când muncește peste hotare, mama Mariei se simte vinovată de greutățile prin care trece copilul ei. S-a îngrozit când a aflat că fiica este însărcinată și a plâns. Atunci a înțeles că undeva a greșit, dar deja era prea târziu.

„Chiar dacă știam că are un iubit, eu nu m-am gândit că atât de repede va face un copil. În acel moment, i-am propus chiar să facă avort, pentru că este prea tânără ca să aibă un copil, însă ea nu m-a ascultat. Ea credea că acest băiat care vorbește frumos și-i face cadouri îi va cumpăra și-i va da toată fericirea din lume.”

Mama Mariei nu crede nici acum că unchiul fetei ar fi abuzat sexual de ea când era încă o copilă, așa cum nu a crezut nici atunci când avea doar 12 ani. Mai degrabă, potrivit mamei, ar fi vrut astfel să-i atragă ei atenția.

„Ceea ce s-a întâmplat a fost groaznic. Eu știu că ea voia să-mi atragă atenția prin diferite moduri, dar nu m-am gândit că ar recurge la așa cuvinte despre familia noastră. În tot neamul nostru, unul decent, nu s-au întâmplat abuzuri sau violuri.”

Acum, mama tinerei regretă că nu a venit acasă mai des și că munca a fost o prioritate în raport cu copilul. Femeia încearcă să se implice mai mult în viața fetei și a nepotului cu ceea ce poate și să fie alături de ei, să recupereze timpul pierdut. Simte că vrea și poate, mai ales, vrea acum, când fiica a decis să plece de lângă bărbatul în care credea că și-a găsit fericirea și siguranța, dar care îi oferă doar violență și lacrimi.

„Este greșeala mea că nu am vorbit cu ea despre relații, despre băieți, despre sarcină. În acel moment, nu m-am gândit că se poate întâmpla asta cu fiica mea. Dacă aș da timpul înapoi, aș schimba ceva. Aș discuta despre măsurile de contracepție, despre relații sexuale, despre ce înseamnă o familie.”

Mama Mariei nu vrea ca fiica să-i repete greșeala de a lăsa copilul în grija rudelor. Îi spune că locul îi este lângă micuț și nu este de acord ca ea să muncească peste hotare. Mă doare sufletul că fiica mea repetă aceeași greșeală ca și mine, susține femeia.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: