Președinta Maia Sandu a oferit clarificări importante privind contextul în care Nicolae Șepeli, suspectat recent de implicare într-o rețea de asasinate la comandă în Ucraina, a beneficiat de grațiere în anul 2022. Șefa statului a explicat că decizia a fost fundamentată pe recomandările venite de la Procuratura Generală, sub semnătura a doi conducători diferiți ai instituției și pe baza unor evaluări care indicau profilul unei victime a traficului de ființe umane. Totodată, președinta a semnalat o omisiune informațională critică legată de durata reală a pedepsei pe care acesta o mai avea de executat.

Recomandările Procuraturii și profilul de „victimă”

Conform declarațiilor Maiei Sandu, procesul de grațiere a pornit de la o listă de cinci candidați propuși de Procuratură. Documentele oficiale care susțineau aceste candidaturi au fost semnate succesiv de Alexandr Stoianoglo și, ulterior, de succesorul său interimar, Dumitru Robu. În aceste scrisori se argumenta că Nicolae Șepeli și ceilalți patru deținuți ar fi fost victime ale traficului de ființe umane în Federația Rusă, unde fuseseră condamnați înainte de a fi transferați în Republica Moldova. Această perspectivă a fost susținută și de organizații din societatea civilă, precum „La Strada”, care au oferit expertiză membrilor Comisiei de grațiere.

Procedura de verificare și lipsa datelor despre termenul de eliberare

Membrii Comisiei pentru grațiere au efectuat verificări detaliate, inclusiv interviuri individuale, Șepeli fiind singurul din lista de cinci care a primit o recomandare favorabilă datorită comportamentului bun din penitenciar și lipsei antecedentelor penale. Totuși, Maia Sandu a subliniat că autoritățile de la Președinție nu au fost informate despre faptul că, la momentul semnării decretului, Șepeli mai avea de ispășit doar șapte luni de închisoare. Această informație, care ar fi putut schimba oportunitatea actului de grațiere, a lipsit din dosarul prezentat instituției prezidențiale.

Reacții politice și juridice în urma scandalului

Revocarea recentă a decretului de grațiere a stârnit un val de reacții din partea celor vizați în declarațiile oficiale. Alexandr Stoianoglo, fost procuror general, a respins acuzațiile, sugerând că se încearcă găsirea unui vinovat pentru o decizie asumată integral de Președinție. Pe de altă parte, Ion Guzun, membru al CSM și fost președinte al Comisiei de grațiere, a precizat că procedura a durat câteva luni și nu a fost una pripită, având la bază documente oficiale de la Ministerul Justiției și Procuratură. Acesta a menționat că s-a abținut de la votul final pentru a evita riscurile juridice în dosarele similare ale moldovenilor condamnați în Rusia.

Contextul reținerii și măsurile de securitate

Scandalul grațierii a izbucnit după ce, pe 19 februarie, forțele de ordine au efectuat percheziții într-un dosar de pregătire a lichidării unor persoane publice din Ucraina, unde Nicolae Șepeli a fost identificat ca suspect-cheie. În prezent, acesta se află în arest preventiv, în timp ce anchetatorii din Republica Moldova și Ucraina documentează ramificațiile grupării care ar fi fost recrutată pentru acțiuni de destabilizare regională. Acest caz scoate în evidență vulnerabilitățile sistemului de schimb de informații între instituțiile judiciare și cele administrative în procesele de clemență.

Transparența procesului de grațiere și responsabilitatea instituțională rămân subiecte de dezbatere publică, în contextul în care securitatea națională este direct afectată de conduita persoanelor eliberate anticipat. Președinția a anunțat deja măsuri pentru revizuirea protocoalelor de comunicare cu organele de drept, asigurând că astfel de erori informaționale vor fi evitate în viitor.

Vezi interviul de la Cabinetul in umbră aici:

Distribuie articolul: