Sărbătorile religioase în Moldova se sărbătoresc pe stil vechi. Însă, în ultimii ani, crește tendința de a sărbători Crăciunul pe stil nou, adică pe data de 25-27 decembrie. Valabil și în cazul Revelionului. Sărbătorim cu mult fast schimbul dintre ani, pe data de 31 decembrie.

Însă, ne-am întrebat cum sărbătorește diaspora țării noastre cele două sărbători și ce emoții au în această perioadă. Ludmila Tataru ne spune experiența ei.

Daniela Gorincioi: Ce tradiții respectați în aceasta perioadă?
Ludmila Tataru: Sărbătorile de iarnă sunt un sentiment profund plin de emoții și trăiri alături de cei dragi sufletului și evident cu gândul la cei departe de noi, părinții din Republica Moldova.
Aceasta perioada îmi amintește cu nostalgie de perioada copilăriei mele de acasă, cu ierni frumoase, pline de zăpadă și gerul care îmi pișca obrăjorii, mergând la săniuș cu copii din mahală. Sunt iernile ireversibile și sărbătorile care într-adevăr erau simple, dar aveau un farmec aparte, de neuitat! Nu cred că există un etalon anume a respectării tradițiilor, dar evident o consider perioada cea mai frumoasă și sfântă din an, în care trebuie să conștientizăm și să fim recunoscători bunului Dumnezeu pentru tot ce avem și să răspândim bucurie și credință unul celuilalt! Ador atmosfera bradului împodobit împreună cu toată familia, a lumânărilor aprinse, luminițele de pe străzile orașului, vitrinele magazinelor, caselor. Dar mai ales bucuria din ochii copilașilor la întâmpinarea moșului Crăciun și desfacerea cadourilor mult așteptate, deliciul bucatelor tradiționale etc.
Referitor la sărbătoritul pe stil vechi, pe data de 7 ianuarie, pentru unii italieni pare ceva deja cunoscut știind că suntem o țară ex-sovietică și respectăm calendarul Iulian fiind decalat cu 13 zile în față de cel oficial. În schimb, pentru alți italieni, pare ceva nou și sunt foarte curioși când deschid acest subiect de discuție. Bineînțeles, le vorbesc cu drag că și în Republica Moldova sunt tradiții și obiceiuri foarte frumoase. În această perioadă, începând cu mersul copiilor cu colindul, uratul, capra, ursul, semănatul pe la casele vecinilor, rudelor și primesc în dar dulciuri, colăcei numiți Crăciunei și evident bănuții; nemaivorbind de tăiatul porcului și pomana porcului în ajun, rămân foarte impresionați și totodată curioși de a participa și ei la aceste obiceiuri!

Niciodată nu voi uita de unde am plecat si vorbesc mereu cu mândrie de cultura țării mele.

DG: Cum sărbătoriți voi Crăciunul și Revelionul în Italia?
LT: Sunt stabilită în Italia de mai bine de 12 ani, într-un orășel frumos, în suburbia Romei, soțul fiind român, evident sărbătorim pe stil nou, ceea ce nu cred că face diferența celor ce sărbătoresc pe stil vechi, doar că a rămas o tradiție înnăscută a celor de acasă. Crăciunul e ceva sfânt! În fiecare an am o emoție aparte și profundă, îl întâmpinăm cu bucurie și credință în sânul familiei și cu gândul și sufletul la cei dragi, de acasă. Mediul online oarecum ne facilitează să fim împreună virtual și să împărtășim momentele frumoase si urările de bine unii cu ceilalți. Ca de fiecare dată în seara de ajun vine Babbo Natale (Moș Crăciun) cu daruri la copilașii noștri, dar nu înainte de a-i recita poezii și cânta colinde. Apoi, urmează desfacerea cadourilor, mai ales pentru copilași e momentul cel mai frumos. Și distractiv, ascultăm colinde, și mai apoi, ascultând slujba în direct la televizor simulăm și noi acasă, în ieslea decorată cu drag, Nașterea lui Iisus! În ceea ce privește postul, din punct de vedere alimentar nu reușim să-l ținem din motive diverse, dar consider mai presus, postul trebuie să fie din punct de vedere spiritual: să fim mai buni, mai toleranți, mai îngăduitori, să dăruim lucruri celor nevoiași. Trebuie să conștientizăm că lucrurile frumoase făcute cu drag și credință în suflet ne va duce spre o lume mai buna, spre pacea pe pământ!

Noi menținem tradițiile culinare românești, în care evident nu lipsesc: salatele specifice (boeuf, șuba), piftia (răcitura de porc sau cocoș), friptura și sărmăluțele însoțite de mămăliguța făcută din mălaiul BIO de acasă. În următoarele zile obișnuim să le petrecem undeva în natură. Mergem la munte, la zăpadă. Ne jucăm, ne bulgărim cu zăpada, facem babe de zăpadă, ne dăm cu săniuța și savurăm din plin aceste momente frumoase.

La trecerea dintre ani, ador acel moment când fusul orar, fiind cu o oră înainte în Republica Moldova ciocnim virtual, împreună cu părinții, acel pahar cu spumant, plin de speranțe și dor imens. Dorința cea mai mare a mea, este, că anul viitor să fiu cât mai aproape de părinți, în special de sărbătorile Sfinte! Vă doresc Sărbători Binecuvântate cu Bucurie și Pace pe Pământ!

În Italia, Crăciunul e o sărbătoare importantă pentru italieni, cu multe obiceiuri și tradiții care variază de la o regiune la alta. Perioada Crăciunului începe pe data de 8 decembrie, ziua de sărbătoare a Concepției Imaculate – Imaculată cu decorațiuni în piețe, străzi, vitrine, case și bineînțeles împodobirea pomului de Crăciun (Albero di Natale). Principalul obiectiv al decorațiunii continuă să fie Scena Nașterii lui Isus și anume Ieslea. Se spune că este lucrarea Sfântului Francisc de Assisi, deci se decorează ieslea cu personajele principale, fie lemn sau ceramică și în seara de ajun se pune nou-născutul Isus în iesle. E un sentiment aparte simularea acestei scene; mai ales pentru copilașii noștri fiind entuziasmați și totodată conștientizează importanta mare a acestei sărbători sfinte! Un alt aspect foarte frumos sunt organizarea Mercatinelor di Natale (Târgurilor de Crăciun) pline de diverse decorațiuni, suvenire, dulciuri, prăjituri etc. Ador aceste târguri, parcă te duc într-o alta lume de basm! În seara de ajun, numita Vigilia, italienii evită să mănânce carne pentru a-și purifica corpurile pentru marele eveniment, Nașterea Domnului! De asemenea, un moment frumos în seara de Crăciun este dăruirea de cadouri oferite unor celorlalți, fiind mici atenții, dar semnificative: suvenire, bibelouri, flori decorate, parfumuri, haine etc. În ziua de Crăciun, italienii se reunesc în familiile lor cu rude, prieteni și servesc prânzul, având pe masa diverse bucate tradiționale: tortellini în brodo (paste în bulion), carne la cuptor și nelipsitele dulciuri tradiționale: panetone, torrone, pandoro, fructe etc.

Anul Nou la fel se sărbătorește frumos alături de cei dragi, fie acasă, ori restaurante cu muzică, veselie și nelipsitele focuri de artificii, care luminează cerul pentru a primi Noul An cât mai remarcabil. Vreau să menționez că la trecerea dintre ani, italienii neapărat mănâncă o specialitate a lor semnificativă, Lenticchie con cotechino (linte cu picior de porc) în care susțin că le aduce mulți bani și noroc! Sărbătorile de iarna în Italia, se încheie oficial cu ziua de 6 Ianuarie numită Ziua Epifaniei, ziua a 12-a de Crăciun, când cei trei înțelepți, le-au dat daruri lui Isus și sunt aduse de Befana. În noaptea acesteia, copiii cuminți primesc dulciuri în ciorapii agățați, iar la cei mai puțin cuminți le aduce cărbune.

Apreciez mult în cultura italienilor că în această perioadă se face multă caritate familiilor nevoiașe, caselor de bătrâni. Chiar și în cadrul școlilor se organizează diverse proiecte, în care copiii sunt implicați să doneze (alimente, detergenți, haine, jocuri etc.) și să împacheteze chiar ei acele colete cu bunuri, în care conștientizează cât este de important acest act de caritate în care poți aduce multă bucurie în sufletele celor nevoiași. Consider un punct forte în procesul educațional, mai ales că trăim în era în care se pune accentul pe materialism și mai puțin spiritual!

În seara dintre ani, italienii, împreună cu familia și prietenii se distrează adesea cu un anumit joc, ceea ce italienii numesc „Tombola“, un fel de bingo. Atracția specială de a juca acest joc provine din faptul că fiecare număr are un simbol; în loc să îl citească cu voce tare, jucătorii îl pot indica prin simbolul prin care este reprezentat în mod tradițional (de exemplu, numărul 90 este „frica“, 47 este „vorbitorul mort“ etc.). Câștigătorul primește un cadou sau bani. De regulă, se joacă pe bani.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: