Deși e la mii de kilometri de țară, Liuba Sârbu n-a uitat de pământenii ei, mai mult, promovează limba română, cultura și tradițiile neamului. Basarabeanca a publicat, de când e stabilită în Canada, deja 3 cărți de versuri în limba română, organizează diferite evenimente culturale, integrând diaspora și creând punți cu cei de acasă. A lucrat în Canada în diverse poziții, fiind și profesoară la Școala Montessori, iar în paralel a început studiile la Colegiul Dawson, secția Științe Exacte, specialitatea Infirmerie. Ce vrea să facă atunci când se va întoarce acasă, aflăm chiar de la ea.

În loc de prolog

Liuba Sîrbu

„Pe 10 Octombrie 2018 am trecut pragul celui de-al 37 an. Pe lume am venit într-un sat. În cel mai frumos sat din lume. În satul copilăriei mele-Secăreni. În familia celor mai buni părinți. Pe mama o mai văd doar în vis și în poze. A predat muzica și limba rusa la școala din sat, iar tata, care este un amalgam de munți (al dreptății, al statorniciei, al demnității) a fost un profesor model. Tata a predat știițele exacte: algebra, geometria, desenul liniar”, declară Liuba Sârbu.

De ce a plecat? Sigur nu de bine

„Din țara am plecat acum noua ani. Împinsă de neajunsuri, am luat decizia să emigrăm în Canada – țara care înfiază copii sănătoși ai statelor guvernelor cărora nu le pasa de ei decât înainte de alegeri, care îi hrănesc doar cu promisiuni și minciuni gogonate. În țara de adopție am lucrat, la început, în calitate de educatoare la o grădiniță, datorită faptului că absolvisem facultatea de Istorie și Etnopedagogie a Universitatii „Ion Creanga” din Chișinău. Apoi, am fost profesoară Montessori și conducător la cercului de predare în limba franceza Intitulat „Cercul magic”. După un an de munca la Școala Montessori din orașul Lethbrige a provinciei Alberta, ne-am mutat cu traiul la Montreal, unde locuim până la moment”, povestește moldoveanca.

Liuba Sârbu alături de familie și Sofia Vicoveanca

A dat la colgiu și nu la unui oricare

„În 2014 am fost acceptată la Colegiul Dawson, secția Științe Exacte, specialitatea Infirmerie. Vă pot povesti, pentru un articol întreg sau două despre sistemul de învățământ de aici și cât de greu e să reușești la un asemenea colegiu. Acum am luat o pauză cu studiile ca să mă ocup de un nou membru venit în familie. Nu pot să stau, însă și încerc să mă implic în tot ce poate să promoveze cumva țara noastră. Am încetat deja să-mi mai desenez planuri pe hârtie, dar visez. Visez să mă întorc în țară, să pot ajuta cât mai mulți oameni și cel mai mare vis e cel al întregirii țării”, mai spune Liuba pentru EA.md.

Din depărtări, cu dor de țară în versuri

„În 2015 am lansat primele cărți de versuri, la editurile Florile Dalbe și ARC. Cartea publicată la editura ARC a fost ilustrată cu lucrările oeonografului Vasile Botnaru. În 2016 am lansat prima revista literar-distractivă pentru copii, ilustrata de Lica Sainciuc și redactata de Doru Ciocanu. În 2017 am lansat o alta carte de versuri intitulată „Azi spre mâine”, ilustrata de același Vasile Botnaru și publicată la Editura pentru Literatura și Arta. Prefața cărții a fost scrisă de consacratul Nicolae Dabija, iar postfața de inegalabilul Valeriu Turea. Trăiesc mereu cu ideea ca suntem buni de dus în pământ doar atunci când am lăsat ceva urme. Până atunci, muncim. Decizia de a veni și a reveni de unde am venit nu ne aparține. Deși, credem contrariul. Suntem ceea ce rămâne în urmă, nimic mai mult”, crede ferm scriitoarea.

Are și o mare datorie

„Organizez evenimente care au ca scop promovarea culturii, mai ales in rândurile tinerii generații care creste departe de casa. Am avut colaborări frumoase cu artiști din România și Basarabia. Toate creațiile mele literare le public pe o pagină de Facebook cu circa 30000 de abonați. Majoritatea sunt din România. Ei dau alta culoare vieții mele. Cititorului îi datorez mult. La fel de mult cât datorează florile soarelui, ploii și noi albinelor”, ne-a mai spus Liuba Sârbu.

Foto: Viorel Margineanu, Arhivă personală

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: