Pe Ion Rotaru îl vânez cred că de vreo 2-3 ani deja. Este atât de ocupat și de pasionat de ceea face, încât pentru el timpul se scurge doar de la un deadline floristic la altul. A fugit mult de flori, crezând că nu e făcut pentru ele, dacă tot nu-i merge să le studieze pe îndelete, student fiind. Mai apoi tot ele l-au găsit și i-au schimbat cursul vieții. Ce face un moldovean pasionat de floristică Nice și Lisabona și care este principala regulă în realizarea unui buchet perfect, aflați din interviul realizat cu Ion Rotaru, florist.

La început eram supărat pe flori, deoarece acasă nu am reușit să-mi realizez visul

Sunt stabilit de 14 ani în Portugalia și îmi dezvolt acolo pasiunea pentru flori. Aici fiind, mă ocupam de flori, participam la diverse concursuri pentru copii, însă fiind din Telenești nu prea aveam acces la studii în design deoarece erau scumpe, și în mare parte se țineau la Chișinău. În 2001 am decis să plec. Nu a fost planificată această plecare, însă, fiind sportiv, în anul IV la Institutul Sportiv, am participat la un campionat în Europa și m-a atras cumva. Portugalia a fost aleasă datorită oamenilor care erau acolo, moldoveni și ei. În primii cinci ani am stat acolo ilegal, nu aveam acte, iată de ce am lucrat în diverse ramuri: de la spălat vase până la construcții. Am fost și zugrav, și antrenor, și pescar, am lucrat și în industria sticlei, însă m-am întors după vreo trei ani și jumătate la flori.

ion rotaru

Era ziua de naștere a unei prietene și vroiam să o impresionez

Natura și varietatea de flori în Portugalia e foarte bogată, așa că nu am rezistat să iau din nou florile în mână. Am cumpărat de la piață un braț de flori și m-am apropiat de o florărie să o rog pe doamna de acolo să mă lase să strâng buchetul. Mi-a permis doar din curiozitate, să vadă cum voi strânge acea cantitate mare de flori. Am impresionat-o și mi-a propus un job în florăria ei. Am impresionat-o și pe omagiată, și am început încet-încet să lucrez în acea florărie. Făceam deja și proiectele pentru nunți și am devenit celebru în tot sudul Portugaliei, pentru că atunci acolo stăteam. Am avut succes pentru că acolo nu se făcea pe atunci așa ceva, era chiar mai puțin dezvoltată industria florilor în regiune. Am reșit să mă fac cunoscut ți să lucrez deja cu mai multe săli de ceremonii.

colaj 1

Spuneam prin somn: „Dă, Doamne, la toată lumea viză să poată să plece acasă”

Eu nu mă îndatorasem la plecare, însă cea mai mare problemă pe care o aveam era dorul de casă. Am avut o întâlnire cu un celebru designer portughez, care mi-a propus să trec în Lisabona. Lucram în paralel atunci și în industria sticlei și am suferit un accident serios, care m-a ținut la pat cam 9 luni. M-au convins florile să fac o schimbare radicală în viața mea, așa că am migrat, cu prima ocazie, la Lisabona. Vreo lună am lucrat ca spălător de vase, ca să găsesc mai apoi o florărie destul de cunoscută care m-a acceptat ca florist. Aveam cred doar o săptămână de când lucram, însă deja îmi legalizasem actele. Ei au simțit dorul meu de casă și au riscat să îmi permită să vin în Moldova. Prietenii la care stăteam temporar în Lisabona îmi ziceau că mă trezeam noaptea din somn și spuneam: „Dă, Doamne, la toată lumea viză să poată să plece acasă”. De râs și de plâns, pentru că eu dimineața nu îmi aminteam de asta, așa că tot prietenii mi-au dăruit biletul spre casă. După cinci ani, mi-am revăzut familia.

Portughezii preferă simplitatea și cantitatea mare de flori

ion rotaruÎn Portugalia deja e dezvoltată această industrie. Lumea are gust estetic, le place cantitatea mare de flori – fiind și o țară mai caldă și cu o climă mai deosebită. Însă facem lucruri mai simple, în comparație cu alte țări. Deși nu sunt atât de sofisticate, în compozițiile mele am teren unde să mă manifest. Dacă este vorba de o decorare mai specială, reușesc să mă evidențiez. Comparativ cu evenimentele de la noi, în Europa se preferă cantitatea floristică, lucrările mari, voluminoase, comparativ cu 4-5 flori la noi. Portughezii preferă simplitatea, ei chiar sunt mai rezervați – spre exemplu doar flori și lumânări – nu ca la noi, un amestec total de compoziții, unde intră și flori și hârtie și alte elemente. La florăria unde lucram prima dată mă străduiam să atrag oamenii prin vitrina, fațada magazinului. Unii oameni intrau doar ca să o admire, ca la muzeu, iar eu o schimbam săptămânal. Unii se întorceau ca să îmi aducă piese mai deosebite pentru compoziții. Făceam compoziții cu clienții împreună, iar drept mulțumire, de multe ori, am primit după nunți parte din tortul miresei – e ceva simbolic la ei, cam așa cum e la noi colacul miresei. Bucuria și plăcerea clienților înseamnă cel mai mult pentru mine.

colaj 2

Ca să mă impresioneze o floare, ea trebuie să aibă miros

12227659_472597426253446_4159212594130369470_nCele mai deosebite plante cu care am lucrat… au fost multe. Portugalia mi-a oferit plante pe care la Chișinău le admiram doar în reviste. Una foarte secială e Orhideea vanda – de culoare neagră-gri-cafeniu. La prima vedere mi-a părut că este un șarpe. Altă floare deosebită este Anthurium pink – adorm florile ei spiralate. Pe mină mă impresionează florile cu miros, pentru că cele produse în serie, pentru piață nu reușesc ca să își dezvolte miros. Îmi place să fac și buchete care au miros – risc mult, deoarece sunt și persoane alergice, însă fac ceva cu miros mai fin, suav. Fac adesea buchete sau compozitii pentru persoane pe care nu le cunosc, însă încerc de la cel care vrea să cumpere să aflu maxim posibil despre persoana căreia îi este destinat buchetul.

Cel mai important într-un buchet este să stea pe propriile picioare

Florile într-un buchet se vor prinde pe spirală, aceasta este regula cea mai importantă în realizarea lui: florile respiră, capătă formă frumoasă, pot sta pe orice suport și estetic arată perfect. Nu mă țin de simetrie, pentru că sunt și eu om de creație, și nici combinația de culori nu o respect. Respect tehnica, iar creația este de partea mea. Nu am studii în domeniu, însă am participat la multe concursuri, de la care am învățat foarte mult, de la alți concurenți, care prezentau tehnici. M-am informat foarte mult în domeniu, însă individual. Câteva îndrumări am luat de la floristul Nicolae Agop, în puținele seminare la care am participat. Apoi aflându-mă la Moscova, l-am cunoscut pe Araik Galstyan, cu care lucrez acum ți de la care am multe de învățat. Lucrând artistic cunoști totuși o lume diferită de cea a comerțului, așa ajungi să participi și la concursuri. Prima dată când am participat la un cocnurs de floristică am luat locul 10, anul acesta am luat deja locul 2. Vreau să lucrez cu mai mulți profesori, ca să pot lua ce-i mai bun de la ei, din tehnicile lor, din secretele meseriei.

colaj 4

Nu vreau să șochez, vreau să fac ceva pe placul clienților mei

Am clienți de tot felul: de la oameni simpli și până la cei iluștri, deputați, vedete. Clientul se manifestă prin ceea ce îmi cere să fac. Spre exemplu o mireasă mi-a spus că urăște florile, însă mama ei vrea ca la nunta sa să fie flori. Altcineva mi-a zis că vrea doar plante la nuntă. Niște persoane mi-au adus 50 de trandafiri fără petale, din care trebuia să fac ceva. Am făcut un buchet de mireasă doar dintr-o orhidee vanda. Mă frământ mult ca să las clientul binedispus în final. Lucrez pe cont propriu, dar și cu anumite florării. În Portugalia este cam la fel ca în Moldova, din punct de vedere legal – cu firmă proprie, cu licență activează orice florar. Nu e neapărat să ai studii în domeniu. În Germania, spre exemplu, nu poți să deschizi o florărie până nu ai trei ani de școală nemțească în domeniu. În Portugalia trebuie să ai bun gust și să știi a strânge un buchet – asta e singura condiție.

Am un singur scop – să cresc profesional și să placă lumii ceea ce fac

Nu țin să fac floristica pentru un eveninet anume, pentru mine contează să fac cu multă pasiune ceea ce fac. Eu sunt obsedat de lucru uneori, 2-3 zile mie îmi ajung pentru odihnă, dacă nu am de lucru – inventez. Am realizat deja anul acesta floristica pentru o nuntă de la noi, mai am vreo două comenzi, însă eu nu mă țin nici de țară, nici de loc. Flori și idei găsești oriunde, cu mici diferențe. Spre exemplu, să cumperi liliac, lăcrimioare sau bujori la Lisabona îți trebuie o avere, în timp ce la noi, primăvara, le găsești sub fiecare gard.

colaj 3

În Portugalia, viteza cu care eu lucrez uimește

Am învățat multe de la Portughezi: deja le duc dorul de când sunt în Moldova (două săptămâni). Când plec acolo nu îmi ajunge familia, când vin anici nu îmi ajunge libertatea și felul de a fi al europenilor. La noi lumea e mai tristă din cauza situației social, economice și politice – portughezii sunt optimiști. Reușești totul dacă îți dorești – asta cred ei. Simplificarea lucrurilor ajută la o viață mai reușită, oamenii în Europa sunt foarte simpli și nu se complică din multe puncte de vedere. La noi îmi place faptul că suntem muncitori, harnici – noi doar așa reușim să ne menținem cumva pe linie de plutire.

Foto: captură video, colaje Facebook.com/ion.rotaru, Emisiunea Veranda

Distribuie articolul: