Olivia Furtună Efremov este jurnalistă, prezentatoare TV, pictorita și actriță. E o persoană ambițioasă și deschisă, cu o pasiune aparte pentru lucrurile vechi, pentru pictură și pentru cărți. Într-un interviu pentru revista EA.md a vorbit despre pasiunea pentru film, cum a fost experiența cu Pandemia.md și interacțiunea sa cu actorii.

De la televiziune la film?

„Oficial, da, așa a fost parcursul, însă dacă e să zic «off the record», de la o mare pasiune pentru film am ajuns, cumva, întâmplător să fac televizune. Și a fost până la urmă o școală utilă. În liceu eram hotărâtă să merg la Caragiale în București, la academie sau să fac design, dar circumstanțele de atunci m-au dus cumva, pe un cu totul alt drum. Nu știu dacă mai am voie să regret acum, căci am gustat deja, un pic sau mai mult chiar și din bucătăria filmului”, spune Olivia.

Cum a fost prima experiență în film?

„Debutul? Am mai avut o experiență de casting pentru film, acu’ câțiva ani pentru un serial produs în Europa și eram cumva încântată că am gustat din acel test, pe care-l vedeam doar în biografiile actorilor, dar iată că debutul a fost să fie totuși acasă și sunt onorată că este la Maestrul Valeriu Jereghi. Mulți actori au râvnit să joace în filmele semnate de Valeriu Jereghi. Sunt o norocoasă. Propunerea regizorului a fost neașteptată pentru mine. Am acceptat cu mare bucurie dar și cu o doză de frică să fac parte din proiectul Pandemia.md. Maestrul însă m-a convins că va fi bine, în special, am avut încredere în regizor, cu un background atât de solid în această industrie”, adaugă ea.

Povestește-ne câte ceva despre personajul tău în film? Cum ai acceptat rolul? Cine este Ana?

„Maestrul Jereghi m-a sunat și mi-a zis că îmi va trimite un scenariu, să-l văd și să revin când pot cu un feedback. Știu că l-am deschis la prima oră a dimineții, de obicei nu citesc și nici nu răspund până nu-mi beau cafeluța. Atunci însă am citit scenariul dintr-o răsuflare cred că-l citeam coborând la bucătărie, în timp ce se cocea cafeaua, nu țin minte ce se întâmpla în fundal, eram absorbită totalmente de material. L-am sunat în câteva minute și am discutat în detalii… îmi plăcuse enorm scenariul, gustos și profund în același timp! Ne-am întâlnit în acea zi să discutăm o colaborare, maestrul, foarte laconic, mi-a spus: Tu vei fi Ana!

Ana este soția unui regizor, este o femeie tânără dar cu furtuni în suflet! Este însetată de atenție, dar este și o luptătoare, în același timp. Este chinuită de restricțiile pandemiei și că nu își vede mama, de anturajul dubios din localitate și de faptul că ar fi cumva ignorată de soț, un creator și un om de artă, furat în continuu de creație, un observator a tot ce se întâmpla în pandemie de fapt. Părea un rol ușor, parcă fără prea multe volute, dar pe platou am înțeles ca interpretarea va fi destul de complexă”.

Ce mesaj are filmul?

„Pandemia.md este un film despre omul viciat, despre omul care încercă să supraviețuiască într-o comunitate «infectată» de corupție, minciună, sărăcie, prostie dispreț și minciună. «Pandemia patimilor» este cumva demult infiltrată în societatea noastră, iar în condițiile unei crize sanitare, caracterul nostru balcanic se conturează mai bine. Stigmatizarea parcă e mai vie în acele circumstanțe. Maestrul Valeriu Jerghi a schițat anume acest moment, moldovenii cu tot cu patimi în vremuri de restricție, de răscruce; aceleași portrete, aceleași personaje – alte vremuri. Pandemia suntem noi! Oamenii devin la un moment dat un virus social. Este un scenariu diferit, este și un film diferit, atipic celor comerciale. Este un produs cinematografic pretențios la spectatori, și sunt convinsă că va reuși să cucerească în primul rând un public select, deși în film se vor regăsi mulți. E un film la care râzi și plângi. Aș spune totuși că Pandemia.md este o dramă, iar pentru cei mai optimiști: e o dramă cu o mare doză de umor”.

Povestește ne despre echipa, și procesul de filmare, cum a fost graficul, interactiunea cu actorii?

„Echipa a fost una de vis! Atmosfera de pe platou și agitația m-au cucerit instant. Am cunoscut profesioniști, am avut de la operator la scenograf și make up artist, oameni care își știau meseria. Cumva am fost prieteni la filmări și cred că am și rămas până acum prieteni cu mulți dintre colegii de platou. Graficul a fost solicitant, dar cu toate că am avut și zile în care am dormit câte 3 ore, cel mai greu a fost să filmăm la temperaturi de 0 grade și cu minus chiar… dar când auzeai: «Motor, Acțiune!» timpul se oprea în loc”.

Ce mesaj ai pentru cititorii EA.md?

„Vă îndemn să mergeți la film, mai ales la cel autohton. Avem astăzi privilegiul să mergem la cinematograf, să vedem proiecții în limba română, și mai ales semnate de regizorii noștri, care cumva sunt mai puțin avantajați în acest spațiu, așa că filmele noastre sunt adevărate evenimente! Și vă garantez că Pandemia.md va fi și o experiență cinematografică, o experiență artistică pe care în general puține filme astăzi din tumultul industriei ni le mai oferă. Din 30 septembrie va invităm la film, la un film bun, un film atipic, un film greu, nu îmi place expresia «pentru snobi», ci la «un film de concurs» ar fi expresia potrivită”.

Distribuie articolul: