Conceptul de extindere „graduală” sau „în trepte” a Uniunii Europene revine puternic în dezbaterile de la Bruxelles, pe măsură ce Republica Moldova și Ucraina avansează accelerat în procesul de negociere. Această strategie presupune ca statele candidate să fie integrate parțial în anumite politici, programe sectoriale și mecanisme economice ale UE înainte de a obține statutul oficial de membru cu drepturi depline, scrie europalibera.org.

O inițiativă comună lansată de Franța și Germania, susținută de statele din grupul Benelux (Belgia, Olanda și Luxemburg) prin documentul „Un nou impuls pentru extindere”, propune reformarea din temelii a mecanismului de aderare. Noul model promite avantaje concrete și rapide pentru candidați, dar introduce și un sistem mult mai sever de monitorizare pentru a proteja stabilitatea blocului comunitar.

Ce avantaje imediate ar putea obține Republica Moldova

Spre deosebire de valurile anterioare de extindere, unde o țară trebuia să aștepte finalizarea tuturor capitolelor de negociere pentru a simți beneficiile economice, integrarea graduală permite Chișinăului accesul prematur la instrumente europene majore:

  • Includerea în mecanismul SEPA: Accesul rapid la Zona Unică de Plăți în Euro, ceea ce va reduce drastic costurile și timpul pentru transferurile bancare internaționale;

  • Acces preferențial pe Piața Unică: Facilități comerciale sporite pentru producătorii moldoveni și eliminarea barierelor tarifare înainte de aderarea propriu-zisă;

  • Statut de observator politic: Participarea reprezentanților Moldovei la anumite reuniuni ale Consiliului UE, ale Comisiei și ale Parlamentului European (fără drept de vot), asigurând o prezență activă în dialogul instituțional;

  • Fonduri și programe europene: Accesarea timpurie a unor linii de finanțare destinate de obicei exclusiv statelor membre.

Parisul și Berlinul insistă că acest mecanism nu este conceput pentru a înlocui aderarea deplină și nici pentru a prelungi drumul european, ci funcționează ca un stimulent financiar și politic menit să accelereze implementarea reformelor interne.

Riscurile capcanei: „Sala de așteptare” și principiul reversibilității

Deși planul franco-german pare atractiv la prima vedere, oficialii din statele candidate și experții în politică externă avertizează asupra unor capcane majore ascunse în textul propunerii:

  1. Membră de rang secund: Există temerea reală că integrarea graduală va transforma procesul de aderare într-o „sală de așteptare confortabilă”. Republica Moldova ar putea primi beneficii economice, dar aderarea politică finală ar putea fi amânată pe termen nedefinit de statele membre care se opun unei extinderi rapide.

  2. Principiul reversibilității stricte: Orice beneficiu economic sau politic acordat Chișinăului poate fi suspendat sau retras imediat de către Bruxelles în cazul în care se constată un regres în domeniul reformelor, al statului de drept, al justiției sau al respectării valorilor democratice fundamentale.

Abordări diferite: Moldova, plasată în grupa Balcanilor de Vest

Un detaliu extrem de important din documentul strategic este faptul că Uniunea Europeană pare să împartă candidații pe criterii geopolitice și logistice diferite.

În propunerea Franței și Germaniei, Republica Moldova este plasată în același grup cu statele din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord și Serbia), beneficiind de un calendar și reuniuni comune frecvente. În mod surprinzător, Ucraina nu este inclusă în această formulă comună, ceea ce sugerează că Bruxellesul pregătește un model diferit, individualizat, pentru integrarea Kievului.

Distribuie articolul: