Vitamina D joacă un rol esențial în menținerea sănătății organismului, iar pentru femei, necesitatea unui aport adecvat este cu atât mai importantă, având în vedere influența sa asupra sănătății osoase, a sistemului imunitar, a echilibrului hormonal și chiar a fertilității. Deși este adesea asociată cu prevenirea rahitismului sau osteoporozei, cercetările recente arată că deficiența de vitamina D poate avea consecințe mult mai largi asupra sănătății femeilor de toate vârstele.

Studiile arată că vitamina D contribuie la absorbția eficientă a calciului în organism, un factor-cheie pentru menținerea densității osoase. Potrivit Journal of Women’s Health, femeile care au un nivel scăzut de vitamina D au un risc semnificativ crescut de fracturi osteoporotice, în special după menopauză. În perioada premenopauzală, un aport suficient de vitamina D poate ajuta la formarea unei mase osoase solide, care va conta în deceniile următoare. De altfel, Societatea Endocrinologică din SUA recomandă ca femeile adulte să mențină un nivel seric de vitamina D de cel puțin 30 ng/mL pentru a susține sănătatea metabolică și osoasă.

Pe lângă efectele asupra scheletului, vitamina D are o legătură directă cu funcționarea sistemului imunitar. Un raport publicat în Frontiers in Immunology a evidențiat că nivelurile adecvate de vitamina D pot reduce riscul de infecții respiratorii, boli autoimune precum scleroza multiplă și chiar unele forme de cancer. Acest lucru este relevant în mod special pentru femei, întrucât ele sunt mai predispuse decât bărbații la tulburări autoimune, iar vitamina D poate avea un rol preventiv sau de moderare a simptomelor.

Vitamina D influențează și echilibrul hormonal. Cercetările publicate în Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism arată că femeile cu niveluri scăzute de vitamina D prezintă un risc mai mare de sindrom premenstrual sever, tulburări de dispoziție și depresie postpartum. De asemenea, în cazul femeilor care încearcă să conceapă, deficitul de vitamina D a fost asociat cu o calitate mai scăzută a ovocitelor și cu o rată redusă de implantare embrionară, conform unui studiu realizat pe paciente aflate în tratament FIV.

În ciuda importanței sale, deficitul de vitamina D este extrem de frecvent, mai ales în regiunile cu ierni lungi, poluare ridicată sau în rândul femeilor care petrec puțin timp în aer liber. Principala sursă naturală este expunerea pielii la lumina solară. Pielea sintetizează vitamina D atunci când este expusă la radiațiile UVB, însă aces proces este influențat de mulți factori, precum ora zilei, sezonul, latitudinea geografică, tipul de piele și utilizarea cremelor cu factor de protecție solară. În general, expunerea moderată a brațelor și feței timp de 10–20 de minute zilnic, în intervalul orar 10:00–14:00, este suficientă pentru a susține o producție optimă de vitamina D în lunile însorite.

Totuși, în timpul iernii sau în cazul unei expuneri insuficiente, este necesară completarea prin alimentație și suplimente. Sursele alimentare includ peștii grași (somon, macrou, sardine), ficatul de cod, gălbenușul de ou, ciupercile expuse la soare și produsele lactate fortificate. Cu toate acestea, aportul alimentar acoperă rareori necesarul zilnic. De aceea, multe instituții medicale recomandă suplimentarea, în special pentru femeile însărcinate, cele care alăptează, femeile peste 50 de ani și cele cu piele mai închisă la culoare.

Doza zilnică recomandată diferă în funcție de vârstă, greutate și expunerea la soare, dar pentru majoritatea femeilor adulte, un aport de 600–800 UI este considerat adecvat, în timp ce în cazul unor deficiențe diagnosticate, medicii pot recomanda doze de 1000–2000 UI pe zi sau chiar mai mult, pe termen scurt. Este esențială evaluarea nivelului seric de 25(OH)D înainte de începerea unei suplimentări semnificative, pentru a evita riscurile unei hipervitaminoze.

Vitamina D nu este doar un nutrient obișnuit, ci un adevărat regulator al multor funcții esențiale ale organismului feminin. Abordarea corectă a modului în care o obținem și menținem la un nivel optim poate contribui semnificativ la prevenirea unor afecțiuni cronice și la susținerea unei stări generale de bine pe termen lung.

Distribuie articolul: