Viața de părinte are o mulțime de provocări și de întrebări, încă din prima zi! Una dintre cele mai importante este cât ar trebui să doarmă un copil, în funcție de vârsta pe care o are. 

Hormonii somnului: cum se instalează somnul și ce ne trezește?

Înainte de a vorbi despre perioada de timp recomandată pentru somn, este important să înțelegem factorii implicați în acest proces. Când vorbim despre hormonii somnului ne referim la melatonină și la cortizol.

„Melatonina este numită și «hormonul întunericului» sau hormonul care inițiază somnul și pe care noi îl secretăm în mod natural atunci când vine întunericul. Inițiază somnul și are o perioadă de secreție pe tot parcursul nopții. Este și un antioxidant foarte important și reglează, de asemenea, multe alte procese, inclusiv hormonale”, explică medicul pediatru.

Secreția de melatonină este inițiată cu aproximativ trei ore înainte de somn. La apariția întunericului este practic momentul de secreție principală și de adormire.

Există o oarecare ciclicitate în această secreție, ea crește în timpul serii, noaptea, iar dimineața, este foarte scăzută, pentru că atunci apare celălalt hormon, și anume cortizolul, a cărui secreție maximă este dimineața, potrivit totuldespremame.ro.

Și melatonina trebuie „ajutată”

Melatonina administrată ca supliment atunci când este nevoie, ajută, dacă este data la momentul potrivit, în doza potrivită. Însă, dacă nu facem și celelalte modificări legate de mediu, de rutină, de ce se întâmplă în timpul zilei cu alimentația, cu stresul, nu vom avea rezultatul dorit, menționează dr. Oros.

Secreția endogenă de melatonină poate să fie perturbată din diverse motive. Un exemplu ar fi, în cazul copiilor, tulburările de dezvoltare, care pot avea o problemă și cu secreția de melatonină. La fel stau lucrurile și în diferite tipuri de insomnii. Toate aceste cazuri trebuie să beneficieze de supraveghere medicală.

Cât ar trebui să doarmă un copil? Dar un adult? Care sunt intervalele optime de somn?

Medicul pediatru Mihaela Oros spune că există repere legate de numărul de ore de somn și, bineînțeles, ele trebuie să fie ore succesive de somn, ca sa avem și o calitate bună a acestuia.

Copiii au un număr mai mare de ore somn decât adulții. Ei cresc în somn, iar procesul de creștere are legătură cu nutriția și somnul.

  • Sugarii pot să doarmă 14 ore și chiar mai mult în primele luni de viață. Nu vorbim despre 14 ore legate, ci 14 ore din 24. Pe măsură ce ei cresc, cantitatea, numărul de ore de somn va scădea treptat.
  •  10-12 ore la școlari
  •  8-10 ore la adolescenți
  • 7-8 ore la adulți.

Sigur, această dinamică este în timp, în ani, iar bebelușii dorm mai multe ore, acest număr de ore fiind împărțit atât pe timpul nopții, cât și pe timpul zilei.

Ulterior, somnul se structurează de cele mai multe ori, adică dacă dormeau de trei-patru ori pe zi, apoi de două ori și la un moment dat, o dată pe zi, până când numărul de ore va scădea prin scoaterea somnului de zi. De la vârsta de școlar până chiar spre adolescență, numărul de ore nu mai variază atât de mult.

Trebuie trezit un nou-născut pentru a fi alăptat?

Este o întrebare care tulbură zilele și nopțile multor mame. Expertul în somnologie Mihaela Oros spune că da, pentru că perioada de nou-născut este una în care bebelușii se adaptează la mediu.

„Există recomandarea de a trezi bebelușii pentru că această perioadă de adaptare poate să fie marcată de diferiți factori, cum ar fi icterul de exemplu. Pe măsură ce copiii cresc (după vârsta de două-trei luni), încep să mănânce mai bine, cantitatea de lapte pe care o primesc este din ce în ce mai mare la fiecare masă, stomăcelul lor se dezvoltă și poate să nu mai fie necesară trezirea”.

Este importantă și evaluarea periodică a copilului: dacă a crescut bine, dacă mănâncă bine în timpul zilei, atunci mesele de noapte nu mai sunt necesare la oră fixă.

Cum influențează vitamina D imunitatea și somnul?

În circuitul imunității, vitamina D este o mare vedetă, iar studiile arată că are un rol foarte important și în somn.

„Vitamina D este binecunoscută pentru sănătatea oaselor, metabolismul calciului. Studii recente au arătat că vitamina D este implicată în aceste procesul de imunitate, în răspunsul limfocitelor T, limfocitelor B, și, atunci când s-a observat un deficit de vitamina D, corelat cu o afecțiune fie imunologică, fie în care sistemul imunitar era suprasolicitat și s-a administrat vitamina D, s-a văzut o corelație pozitivă”.

Privarea de somn și efectele sale asupra creierului copiilor

Din păcate, mulți părinți spun că micuții lor nu dorm suficient, iar acest fenomen a fost acutizat de perioada pandemiei. Adorm la ore târzii ori se trezesc frecvent în timpul nopții. Care este efectul produs de privarea de somn asupra creierului și cât de mult poate influența dezvoltarea unui copil? Expertul în somnologie spune că aici este un cerc vicios, adică dacă există o tulburare de dezvoltare, într-o formă sau alta, pot să apară tulburări de somn. Și, pe cât posibil, este bine să fie reglate.

Ce ar fi de făcut mai exact în astfel de situații?

  • Jurnalul de somn

Poate primul lucru care ar fi de făcut este un jurnal al somnului copilului: de notat cum doarme și câte ore doarme. În cât timp se recuperează tulburările de somn? „Depinde despre ce situație vorbim, n-aș putea să dau un răspuns general”, spune dr. Oros. Copiii au însă o mare capacitate de recuperare atât la infecții, cât și la deficitul de somn.

  • Investigații medicale

Investigațiile de somn se pot face atunci când medicul care urmărește copilul decide. ”Sunt câțiva electrozi care se montează în timpul somnului, investigația se numește polisomnografie sau poligrafie. Aceștia evaluează calitatea somnului, stadiile de somn, respirația, etc, în funcție de ce anume se cere investigat”, mai explic medicul.

  • Limitarea expunerii la ecrane

Activarea creierului înainte de adormire (prin privitul la televizor ori passive scrolling pe telefon) ne menține treji și ne scade calitatea somnului, ne activează, ducând la treziri în timpul nopții. Medicul recomandă  să fie cât mai întuneric în camera în care dormim.

„Pentru că așa funcționăm noi în mod fiziologic. Televizorul aprins în camera în care se doarme, chiar dacă este fără sonor, poate să influențeze calitatea somnului. Ideal ar fi ca luminile să nu existe înainte de adormire”, spune specialistul.

Distribuie articolul: