Rețelele sociale au devenit o parte integrantă a vieții cotidiene, în special pentru femei, care folosesc platformele digitale nu doar pentru comunicare, ci și pentru informare, divertisment și exprimare personală. Însă, în ciuda beneficiilor evidente, cercetările recente semnalează un impact tot mai pronunțat al rețelelor sociale asupra stimei de sine, mai ales în rândul tinerelor.

Un studiu publicat în „Journal of Social and Clinical Psychology” a analizat comportamentul a peste 1.400 de femei cu vârste între 18 și 35 de ani și a descoperit o corelație puternică între timpul petrecut pe rețelele sociale și nivelul scăzut al stimei de sine. Compararea constantă cu alți utilizatori, în special cu influenceri sau persoane care promovează un stil de viață aparent ideal, pare să alimenteze sentimente de inadecvare și nesiguranță în privința propriei imagini, a succesului profesional sau a vieții personale.

Instagram, platformă centrată pe imagine, este adesea menționată în aceste studii ca având cel mai puternic impact negativ. Cercetătorii de la Royal Society for Public Health din Marea Britanie au concluzionat că, în ciuda funcției de exprimare creativă, Instagram este asociat cu creșterea anxietății, depresiei și a nemulțumirii față de propriul corp. Filtrele, editările foto și expunerea selectivă a vieții personale contribuie la o realitate distorsionată, care afectează percepția de sine și determină o presiune constantă de a arăta și a trăi „perfect”.

Pe de altă parte, rețelele sociale nu sunt în mod intrinsec dăunătoare. Studiile evidențiază faptul că efectele negative apar în special în cazul utilizării pasive — atunci când persoanele doar consumă conținut, fără a interacționa activ. În schimb, implicarea activă, cum ar fi comentariile, susținerea altor persoane sau partajarea de conținut autentic, poate avea efecte pozitive asupra stimei de sine. Un studiu din „Cyberpsychology, Behavior, and Social Networking” arată că femeile care folosesc platformele pentru sprijin social, exprimare autentică și conexiune emoțională raportează o mai bună imagine de sine și un sentiment crescut de apartenență.

Un alt aspect relevant este modul în care algoritmii rețelelor sociale influențează ceea ce vedem. Conținutul promovat prin like-uri și distribuiri reflectă adesea idealuri greu de atins. Această selecție artificială a conținutului poate crea iluzia că anumite standarde estetice sau sociale sunt norma, alimentând un sentiment de eșec în rândul utilizatoarelor care nu se regăsesc în aceste tipare. Acest efect este amplificat de lipsa diversității în reprezentarea corpurilor, vârstelor, stilurilor de viață sau contextelor sociale.

În sprijinul acestei idei, cercetătorii de la Universitatea din Amsterdam au demonstrat că expunerea constantă la imagini de corpuri idealizate este asociată cu o scădere semnificativă a stimei de sine, mai ales în cazul femeilor care deja se confruntau cu probleme de imagine corporală. În contrast, interacțiunea cu conținut divers și realist, inclusiv cu persoane care promovează acceptarea de sine și vulnerabilitatea autentică, a avut un impact pozitiv asupra stimei de sine.

Specialiștii în sănătate mintală susțin că este esențial să dezvoltăm o relație conștientă și critică cu rețelele sociale. Strategii precum limitarea timpului petrecut online, curățarea fluxului de conținut pentru a include mai multă diversitate și autenticitate, sau chiar pauzele digitale, pot ajuta la protejarea stimei de sine. De asemenea, educația digitală și alfabetizarea media sunt vitale în învățarea distingerii între realitate și conținutul fabricat sau idealizat.

Înțelegerea modului în care platformele digitale influențează emoțiile și imaginea de sine este un pas important pentru a putea folosi tehnologia în mod sănătos, fără ca aceasta să devină o sursă constantă de presiune și comparație. Rețelele sociale pot fi un spațiu de exprimare și conectare autentică, dar numai dacă sunt folosite cu discernământ și conștiență.

Distribuie articolul: