Scurgerea a aproximativ 750.000 de IDNP-uri ar putea reprezenta cel mai grav incident de acest fel din istoria Republicii Moldova, iar numărul persoanelor afectate ar putea fi chiar mai mare. Expertul în protecția datelor cu caracter personal Sergiu Bozianu avertizează că informațiile ajunse în posesia atacatorilor ar putea fi utilizate în diverse scheme de fraudă, inclusiv pentru deschiderea unor conturi bancare, efectuarea de tranzacții sau alte escrocherii.

„Deci, este cea mai mare scurgere de date din istoria Republicii Moldova. În realitate, această cifră ar putea fi în creștere, deoarece, pe lângă datele personale ale persoanelor care au fost accesate, se mai comunică despre faptul că au fost accesate și datele despre rudele de gradul I.”, a declarat Sergiu Bozianu pentru UNU TV, scrie Tv8.

Potrivit acestuia, printre informațiile care ar fi putut ajunge la persoane de rea-credință se numără IDNP-ul, numele și prenumele, adresele de domiciliu și de e-mail, dar și date bancare. Expertul susține că primele semne ale incidentului ar fi apărut încă în noaptea de 22 octombrie, în timp ce autoritățile au comunicat despre situație abia în data de 27.

„Acest număr exorbitant, totuși, s-a materializat în practică, deci datele au plecat în mâini neidentificate”, susține expertul.

Bozianu spune că cetățenii afectați ar trebui informați individual despre datele care au fost compromise și despre eventualele consecințe. El atrage atenția în special asupra IDNP-ului, care este atribuit o singură dată și nu poate fi schimbat.

„Pentru că, ca să înțelegeți problema majoră, IDNP-ul, odată ce a fost scurs și utilizat, el nu mai poate fi modificat, deci IDNP-ul se atribuie o singură dată pentru toată viața.”

Expertul avertizează și asupra riscurilor legate de compromiterea IBAN-urilor: „Vreau să vă zic, cu maximă certitudine și responsabilitate, IBAN-ul reprezintă secret comercial și bancar. Ăsta este un identificator strict confidențial, care nu poate nimeri în mâna nimănui”.

Sergiu Bozianu susține că astfel de informații le-ar putea permite atacatorilor să obțină și alte date din sistemele informaționale:

„Se pot deschide conturi bancare, se pot face spălări de bani, se poate genera aceeași corupție electorală care a avut loc nu demult. Pot fi efectuate diferite tranzacții, pot fi înscrieri în diferite procese, declarații, pentru că aceste informații se prezumă a fi strict confidențiale. Și atunci când ajung în mâna răufăcătorilor, ei ar putea simula diferite scheme de înșelătorii”.

Expertul spune că riscurile nu se limitează la cazurile în care cetățenii sunt contactați direct de escroci, fiind posibile și fraude despre care victimele să afle ulterior.

„Pot fi astfel de cazuri și vreau să fiu înțeles corect, nu vreau să generez panică, dar aceste situații direct atentează la infrastructura critică a statului, la securitatea națională și la eficiența acestor măsuri care au fost asigurate de către stat.”

Bozianu atrage atenția că IDNP-ul este folosit drept identificator în numeroase servicii publice digitalizate, de la proprietăți și automobile până la permisul de conducere și serviciile medicale: „Noi nu înțelegem adâncimea acestei penetrări, deci până unde s-a ajuns cu consumul de date, cu fraudarea infrastructurilor.”

În opinia acestuia, incidentul arată că este necesară o verificare amplă a sistemelor publice digitalizate și a modului în care acestea protejează datele cetățenilor: „Noi, la un moment dat, avem nevoie de un audit public general pe toate serviciile publice, ca să înțelegem cum ele funcționează”.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: