Guvernul vrea să reducă numărul raioanelor de la 32 la 10, în cadrul reformei APL, însă nu a anunțat încă ce zone vor fi comasate. Autoritățile spun că schimbarea ar urma să facă administrația mai eficientă și să atragă mai ușor fonduri, inclusiv europene, în condițiile unui sistem considerat fragmentat.

 

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a explicat că noile unități administrative, mai mari, vor putea gestiona proiecte regionale importante, de la infrastructură și servicii medicale până la transport și dezvoltare economică, ceea ce ar permite o utilizare mai eficientă a resurselor, transmite  moldova1.md.

În teritoriu, reacțiile sunt diferite. Președintele raionului Ungheni, Dionisie Ternovschi, susține necesitatea reformei, dar consideră că aceasta trebuie construită în jurul unor centre deja dezvoltate. El afirmă că municipiul Ungheni are avantajul dimensiunii și al infrastructurii, urmând să ajungă la aproximativ 40.000 de locuitori după procesul de amalgamare cu alte primării. Potrivit acestuia, dezvoltarea economică și conexiunile existente, inclusiv infrastructura rutieră și proiectele transfrontaliere, plasează Ungheniul printre cele mai importante centre din țară, motiv pentru care ar trebui să devină centru al unei noi unități regionale. Ternovschi mai spune că, în practică, s-a conturat deja o zonă de influență Ungheni-Călărași-Sângerei, care ar putea sta la baza noii organizări.

Președintele raionului Fălești, Vadim Roșca, atrage atenția asupra costurilor ridicate ale reformei și asupra riscului de a fi implementată greșit. El consideră că o eventuală reorganizare în 10 raioane ar putea să nu fie suficientă pentru a asigura eligibilitatea la proiecte majore, inclusiv europene, și propune o structură bazată pe trei regiuni mari – Nord, Centru și Sud. În opinia sa, primăriile ar trebui să aibă o populație mai mare, de cel puțin 5.000–7.000 de locuitori, pentru a permite o distribuție echilibrată a investițiilor. Roșca subliniază că reforma ar trebui realizată într-o singură etapă, chiar dacă inițial ar produce un șoc, pentru a evita costuri suplimentare pe termen lung.

La rândul său, președintele raionului Leova, Nicolae Popa, afirmă că a participat la consultările organizate de Guvern, însă detaliile privind numărul final de unități administrative nu au fost clar comunicate. El consideră că reforma este necesară, deși întârziată, și spune că nu se opune schimbărilor, chiar dacă există incertitudini legate de viitorul raionului în contextul scăderii populației.

Președintele raionului Căușeni, Alexandru Catan, susține că unitatea administrativă pe care o conduce ar putea îndeplini criteriile pentru a deveni centru regional, având în vedere populația și capacitatea administrativă. Totuși, el precizează că decizia finală aparține autorităților centrale și că administrația locală se va conforma noii organizări. Catan menționează că au fost făcute deja unele ajustări interne în anticiparea reformei și consideră că reorganizarea trebuie să rămână orientată spre interesul cetățeanului, fără a îngreuna accesul la servicii.

Conceptul de reformă prezentat de Guvern pe 8 aprilie 2026 prevede, pe lângă reducerea numărului de raioane, și reorganizarea primăriilor. Potrivit documentului, o unitate administrativ-teritorială ar trebui să aibă cel puțin 3.000 de locuitori pentru a fi viabilă, iar numărul angajaților din administrațiile locale ar urma să crească până la 10–20, comparativ cu 4–6 în prezent, pentru a asigura servicii publice mai diverse și mai eficiente.

Autoritățile propun ca noile unități administrative de nivelul al doilea să devină centre de dezvoltare regională, capabile să gestioneze proiecte de amploare în domenii precum infrastructura, sănătatea, transportul și economia. În paralel, procesul de amalgamare a primăriilor, inițial voluntar, este accelerat prin simplificarea procedurilor, reducerea birocrației și oferirea unor stimulente financiare mai consistente pentru comunitățile care aleg să se unească. Un proiect de lege în acest sens a fost deja aprobat în prima lectură de Parlament.

O excepție o reprezintă raionul Taraclia, unde majoritatea populației este de etnie bulgară. Acesta nu va fi comasat în același mod ca celelalte raioane, ci ar urma să fie transformat într-un municipiu de nivelul II, păstrându-și identitatea locală, dar beneficiind de o structură administrativă consolidată.

Guvernul motivează necesitatea reformei prin faptul că majoritatea primăriilor sunt prea mici și depind în mare parte de transferurile de la bugetul de stat, ceea ce limitează capacitatea de dezvoltare. În acest context, amalgamarea este văzută ca o soluție pentru întărirea administrației locale și pentru accesarea mai eficientă a fondurilor.

Totuși, opiniile din teritoriu și ale experților rămân împărțite. Deși ideea de consolidare este, în general, acceptată, există îngrijorări legate de modul de implementare, de resursele disponibile și de capacitatea de a atrage specialiști. Reprezentanții Congresului Autorităților Locale din Moldova consideră că proiectul este încă prea general și nu oferă suficiente clarificări privind organizarea noilor structuri și modul în care vor funcționa serviciile publice după reorganizare.

De asemenea, sunt exprimate temeri legate de impactul asupra autonomiei locale și al reprezentării comunităților, unele voci avertizând că, în lipsa unor consultări ample și a unor mecanisme clare, reforma ar putea afecta accesul cetățenilor la servicii și influența autorităților locale în procesul decizional.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: