Dezvoltarea transportului public trebuie să devină prioritatea principală a Primăriei Chișinău, iar în următorii doi-trei ani, resursele disponibile ar trebui concentrate asupra modernizării acestuia și reducerii dependenței de automobilele personale. În lipsa unor măsuri urgente și a unor alternative eficiente de deplasare, capitala riscă să se confrunte cu un blocaj major al traficului, pe fondul creșterii continue a numărului de mașini, scrie Moldova1.

„Ambuteiajele din capitală sunt consecința unui sistem de mobilitate dezechilibrat, în care transportul public nu a beneficiat de investiții și de atenția necesară. Chișinăul are un plan de mobilitate urbană, elaborat acum câțiva ani în cadrul unui proiect cu finanțare europeană. Este un document amplu, important pentru oraș. Însă, existența planului nu garantează rezolvarea problemelor. Acesta prevede numeroase soluții care ar trebui puse în aplicare”, a declarat expertul în urbanism Victor Chironda, la emisiunea „Bună Dimineața” de la Moldova 1.

Expertul s-a referit și la Planul de mobilitate urbană aprobat de Guvern, care oferă autorităților locale un cadru legal și instrumente suplimentare pentru reorganizarea transportului și dezvoltarea infrastructurii.

Exemplul orașelor din România

Potrivit lui Victor Chironda, soluționarea problemelor de trafic necesită o abordare complexă, care să includă nu doar modernizarea parcului de autobuze și troleibuze, ci și organizarea parcărilor cu plată, amenajarea stațiilor de transport public și construirea parcărilor de captare la periferia orașului.

Toate aceste măsuri trebuie implementate în mod coordonat, pentru a le oferi locuitorilor alternative reale la utilizarea zilnică a automobilului personal.

„Pentru ca el să funcționeze, trebuie să funcționeze toate piesele. Folosesc adesea exemplul automobilului: fiecare componentă are rolul său, iar mașina nu poate funcționa fără acumulator, motor sau roți. La fel se întâmplă și în cazul mobilității urbane. Sunt necesare o serie de reforme și măsuri care trebuie implementate cât mai urgent pentru a trece la o nouă etapă de dezvoltare a sistemului de mobilitate”, a explicat Victor Chironda, la postul public de televiziune.

Expertul a oferit ca exemple de bune practici mai multe orașe din România. Potrivit acestuia, Oradea a construit, în ultimii șapte ani, șapte pasaje și intersecții denivelate, Clujul implementează un proiect de metrou ușor, iar Iașiul modernizează rețeaua de tramvaie și dezvoltă un sistem de transport feroviar de suprafață, care ar urma să includă și un segment subteran în zona centrală.

Victor Chironda a subliniat că asemenea proiecte sunt realizate inclusiv cu sprijinul fondurilor europene. În opinia sa, Chișinăul ar putea beneficia de oportunități similare de finanțare, printr-o colaborare mai strânsă între administrația municipală, Guvern și partenerii de dezvoltare.

„Municipalitatea ar putea obține sprijin financiar în vederea realizării unor proiecte cu impact major asupra orașului, precum șoseaua de centură, intersecțiile denivelate, pasajele, podurile noi sau amenajarea unor zone de transbordare la periferie. Printre proiectele importante s-ar putea număra și mutarea gării centrale din Chișinău la periferia orașului”, a propus expertul.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: