Sursă foto: zdg.md

Societatea din care facem parte încă mai este ghidată de clișee și stereotipuri. Încă se mai crede că bărbații și femeile TREBUIE să aibă diferite domenii de activitate, iar ceea ce POATE face un bărbat nu poate fi făcut și de o femeie.

Despre cât de „în largul său” se simt femeile în domeniul afacerilor din Republica Moldova am discutat cu Diana Crudu – antreprenoare și activistă civică.

  1. Diana, spune-ne cum se văd lucrurile din interior, există careva diferențe, în procesul de dezvoltare a afacerii, pentru femei și bărbați?

Femeiele, la nivel global, reprezintă 51% la sută din întreaga populație, dar sărăcia repartizată pe genuri, le afectează în proporție de 70%, ele reprezintă 83% din părinții care educă singuri un copil, însă fac 66% din întreg volumul global al muncii, produc 50% din volumul alimentelor la nivel global, însă le revin doar 11% din veniturile globale, și dețin în proprietate privată doar 1% din întreg terenul agricol.

De ce mi se pare importantă o astfel de statistică? Pentru că am ferma convingere că pe undeva, oamenilor le mai scapă faptul că există discriminare între bărbați și femei. Și ea există, iar combaterea acestui fenomen trebuie sprijinit continuu.

Cât privește Republica Moldova, dacă ar fi să comparăm anul 2020 cu 2009, ponderea femeilor implicate în afaceri a crescut. Conform rezultatelor cercetărilor efectuate de BNS, ponderea femeilor care dețin sau gestionează afaceri a constituit 33,9% (cu 6,4% mai mult față de anul 2009), astfel femeile fiind de 2 ori mai puține în rândul antreprenorilor, comparativ cu bărbații. Totodată, deși femeile predomină în numărul populației (52,2%), ponderea femeilor antrenate în activitatea de antreprenoriat este mai joasă decât ponderea femeilor în numărul populaţiei economic active (49,4%). De asemenea, femeile mai frecvent sunt întâlnite în calitate de manageri angajați ai întreprinderilor (17,0% comparativ cu 14,7%), bărbații în schimb, sunt mai frecvent co-proprietari ai afacerilor (19,1% comparativ cu 12,9%). Comparativ cu anul 2009, discrepanța de gen în ponderea proprietarilor s-a majorat de la 1,2 puncte procentuale până la 2,3.

În Republica Moldova barierile nu sunt legate de gen, ci mai degrabă de întreaga birocrație și gradul înalt de percepție a corupției care erodează întreg sistemul socio-economic. Dacă ar fi să comparăm, spre exemplu, Republica Moldova cu Macedonia de Nord, țară membră NATO și candidată la UE, de departe mult mai avansată din punct de vedere economic decât Republica Moldova, aceștea nu au reușit să abolească cutuma discriminatorie, conform căreia fetele nu pot moșteni averea părinților. Dacă într-o familie sunt 5 frați și o soră, atunci moștenirea revine fraților, iar femeia este exclusă de la moștenire. În secolul 21, în inima Europei, au astfel de principii bizare. Noi ne putem considera norocoase, atunci cînd ne raportăm la situația lor.

  1. Comparativ cu bărbații, femeile întâmpină mai multe obstacole în procesul de lansare, dezvoltare și menținere a unei afaceri?

Legile care guvernează întregul sistem economic al RM sunt uniforme, nu există norme discriminatorii, însă cea mai mare barieră pentru o femeie care își dorește să inițieze și să dezvolte o afacere este cea legată de mentalitate. În societatea nostră este OK dacă o femeie este educatoare la grădiniță, și acum vreau să vă întreb dacă mâine ați merge să lăsați copilul în grija la doi bărbați educatori, cu ce sentimente v-ați confunta? Eu personal am întâlnit, în Olanda, educatori bărbați, iar asta e un lucru firesc pentru societatea olandeză, cât de firesc este pentru societatea moldovenească, și cât timp ne-ar lua nouă să nu mai trăim sentimentul de discriminare, când vorbim de meserii pentru bărbați, și meserii pentru femei?

  1. În business-ul moldovenesc femeile și bărbații sunt pe picior de egalitate?

Femeile în afaceri, în țara noastră, sunt private un pic mai circumspect. Acum câțiva ani, îmi povestea o colegă care inițiase o afacere dulce, cu miere, cum a mers la un furnizor să achiziționeze lemn pentru stupi. Fiind foarte tânără și plăpândă, omul i-a reproșat să nu îi mai răpească timpul cu întocmirea unei facturi proforme. Ea a trebuit să se întoarcă cu un extras de cont, să îi demonstreze că avea disponibili pe cont 170 de mii de lei și că de fapt este aptă de o achiziție. Important este ca femeile curajoase să nu renunțe la ceea ce vor să facă, în urma unor astfel de experiențe mai puțin plăcute.

  1. După părerea ta, care sunt domeniile în care femeile ar putea/trebui să fie mai prezente?

La începutul independenței noastre comerțul era domeniul de lansare a femeilor în afaceri. Astăzi, la o distanță de 30 de ani, putem spune că aproape nu există ramură economică unde să nu găsim femei – manageri de top. De la producătoare de geamuri termopan, creatoare de modă și exportatoare de confecții și marochinărie. Spre exemplu, doamna Alexandra Can care este manager în cea mai mare fabrică de valize din sud-est-ul Europei, și care exportă aproape tot pe piața UE. Astăzi, poți întâlni femei fantastice de la care și bărbații ar putea învăța.

  1. Care ar fi motivația femeilor pentru antreprenoriat?

Este foarte important să menționăm că absolut toate meseriile sunt importante. Niciodată să nu minimizăm importanța femeii care stă la cuptorul cu pâine, a doctoriței care ne tratează, sau a doamnei care ne mătură parcurile și trotuarele. Cred că multe femei vor să aibă propria activitate econimică din câteva motive: independența pe care ți-o poate da antreprenoriatul și nu neapărat cea financiară, libertatea de gândire și creativitatea. Dacă cu 20 de ani în urmă spuneai că una din abilitățile de bază ale business-ului va ajunge creativitatea, ai fi fost privit cu suspiciune. Astăzi fără acest „skill” nimeni nu-și mai vede business-ul dezvoltându-se, iar noi cunoaștem că femeile sunt creative, prin natura lor. Și nu în ultimul rând, femeile au nevoie de recunoaștere, iar recunoașterea vine din succes. Acea împlinire de sine că ai reușit pe cont propriu, într-un domeniu care acum câteva zeci de ani era privit ca strict masculin.

  1. Cum este susținut antreprenoriatul feminin în RM?

La acest capitol, femeile din Republica Moldova au avut un mare noroc de proiecte și programe inernaționale. Cumva a trebuit să vină cei de afară să ne arate cât potențial au femeile și fetele de aici. Datorită finațărilor externe, multe fete tinere au fost instruite, încă din liceu, în domeniul IT, astfel încât nu li s-au mai părut calculatoarele o lume necunoscută, destinată strict băieților. Având cunoștințe de bază, au hotărât să urmeze o carieră în IT, iar ponderea femeilor în sectorul STEM a crescut considerabil, și asta este foarte îmbucurător. Proiectele ambasadelor străine acreditate la Chișinău au fost de mare ajutor pentru antreprenoriatul feminin. Spre exemplu agenția de dezvoltare suedeză „We Effect” este un partener de dezvolatre pentru femeile din agricultura Republicii Moldova. Programele derulate prin Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii cum ar fi „Femei în Afaceri” cu bugete consistente, toate au avut ca scop sprijinirea antreprenoriatului femenin. Misiunea ONU prin reprezentanța UNWomen de la Chișinău a implementat zeci de proiecte pentru sprijinirea educației financiare a tinerelor de aici.

Paradoxal este faptul că, în timp ce, donatorii externi pun accentul pe promovarea antreprenoriatului feminin, în octombrie 2020, Parlamentul de la Chișinău a modificat legea cu privire la subvenții și a anulat acea creștere de 15% a subvenției pentru femeile antreprenoare. Este o acțiune care nu face cinste, iar noi așteptăm ca în următorul regulament să fie reintrodus acest stimulent pentru femeile din agricultură.

Astăzi din numărul total de oameni care muncesc în agricultură, peste 50% sunt femei. Dacă mâine ele refuză să iasă la curățat, legat sau cules, va fi paralizată întreaga economie. În același timp, doar 15% din  afacerile agricole aparțin femeilor. Numai prin măsuri de stimulare vom determina femeile să se lanseze în acest sector, atât de dificil de exploatat.

  1. Consideri că produsele/serviciile oferite de femeile antreprenoare se diferențiază de cele oferite de bărbați?

Cu riscul de a stârni nemulțumirea bărbaților, pot să spun că femeile sunt mai responsabile. Vă dau un simplu exemplu: bazele conversiei și a producerii ecologice în Moldova au fost puse de câteva femei curajoase, care și-au propus să facă o altfel de agricultură și anume una responsabilă. Pe de altă parte, femeile nu trebuie să meargă nici în spatele bărbatului, nici în fața lui, dar alături. Putem face echipe excepțional de bune și să ne completăm reciproc, acolo unde este nevoie.

  1. Care este gradul de siguranță a afacerilor dezvoltate de femei?

Exact același ca și la cele dezvoltate de bărbați. Riscurile nu vin din diferența de gen, ci pentru că suntem volatili în fața unor provocări ca schimbările climatice, lipsa forței de muncă, migrația în masă, piața mică de desfacere și accesul la resure finaciare ieftine.

  1. De ce le este frică femeilor antreprenoare din Republica Moldova? 

Să nu fie nevoite să abandoneze afacerile pe care le cresc, ca pe niște copii. Trebuie să fim sincere, și să recunoaștem că o bună parte din părinți, deși fac afaceri în Republica Moldova investesc mult în educația copiilor, și în facultățile de afară. Cel mai frumos scenariu ar fi dacă acești tineri deștepți ar reveni acasă să pună umărul la continuarea afacerilor, alături de mamele lor, însă sunt și cazuri pesimiste, atunci când părinții își urmează copiii, iar afacerile, oricât de mult ar conta, nu mai reprezintă chintesența pentru care ar trebui să rămână în Republica Moldova.

Mulțumim pentru interviu!

Un articol de: Diana Bistrea

Distribuie articolul: