Deputatul blocului Alternativa, Alexandr Stoianoglo, a susținut că vinurile din R. Moldova nu ar fi așteptate în Uniunea Europeană, prezentând piața CSI ca principala oportunitate pentru producători. Această afirmație, însă, nu corespunde realității.

 

De fapt, statisticile oficiale arată o altă realitate comercială – UE rămâne destinația numărul unu pentru vinurile moldovenești, cu o cotă de aproape 60% din exporturi, depășind de două ori volumul exportat în țările CSI. Totuși, Belarus rămâne principalul importator de vin moldovenesc în vrac, transmite  stopfals.md.

În cadrul unei emisiuni din 19 martie de la postul de televiziune TVC21, Alexandr Stoianoglo a declarat că „piețele CSI rămân extrem de atractive pentru aceste tipuri de produse (n.r. – vinuri)” (în original: «рынки СНГ остаются чрезвычайно привлекательными для этих видов продукции») și că „în Europa, produsele noastre nu sunt așteptate” (în original: «никто  в  Европе  нашей продукции не ждет»). „În Europa vindem vinul «cu lingura», iar în CSI vindeam „cu vagoanele»” (în original: «в Европе мы продаём «ложку» вина, а на рынке СНГ продавали „вагонами”»), a spus Stoianoglo cu referire la exportul vinurilor moldovenești.

Declarațiile au fost promovate de Stoianoglo pe Youtube și Telegram și preluate de mai multe conturi și pagini de Facebook, canale de TikTok, precum și de Noi.md și Sputnik Молдова. Aceleași afirmații au fost distribuite și de agențiile de stat din Rusia și Belarus (Tass, Ria Novosti, Belta).

Ulterior, în cadrul dezbaterilor de la ședința Parlamentului din 20 martie privind retragerea definitivă a R. Moldova din organele statutare ale CSI, Alexandr Stoianoglo a făcut afirmații similare: „Ce se va întâmpla cu vinul, fructele, strugurii și legumele noastre – cu produsele pentru care piața CSI rămâne destul de atractivă?” (în original: «Что будет с нашими вином, фруктами, виноградом, овощами – с продукцией, для которой рынок СНГ остаётся достаточно привлекательным?»). Totodată, el a afirmat că „piața europeană înseamnă cote, concurență dură și un proces dificil de adaptare, iar fructele, legumele, strugurii și vinul nostru, sincer vorbind, nu sunt așteptate acolo” (în original: «европейский рынок это квоты, жёсткая конкуренция и сложный путь адаптации. Наши фрукты, овощи, виноград и вино, откровенно говоря, там никто не ждёт»).

UE – cea mai importantă destinație pentru vinurile din R. Moldova

În mare parte, declarațiile lui Alexandr Stoianoglo nu corespund adevărului, pentru că fac abstracție de mai mulți indicatori esențiali. Deși este adevărat că mai mulți ani în urmă exporturile de vinuri moldovenești pe piața CSI erau semnificative, însă acest lucru s-a schimbat mult în ultimii 10-20 de ani.

Exporturile de vinuri din R. Moldova spre UE au crescut an de an, după embargourile impuse de Rusia în 2006 și 2013, care au determinat producătorii să-și diversifice piețele de desfacere și să reducă dependența de o singură direcție de export. Astfel, dacă în 2005 aproximativ 90% din livrări erau direcționate către piața Federației Ruse, situația s-a schimbat semnificativ în anii următori, piața UE devenind principala piață de desfacere încă din 2020, conform unei analize a Centrului Analitic Expert-Grup, publicată în mai 2024.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), 48,8% din vinurile moldovenești exportate în 2024 au ajuns pe piața UE. Anul 2024 a marcat un record istoric pentru exporturile de vinuri moldovenești, care au depășit 235 de milioane de dolari (echivalentul a aproximativ 4 miliarde de lei), fiind livrate în peste 70 de țări.

Tendința de orientare spre piața europeană s-a accentuat în 2025. Conform datelor Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV), în primele 11 luni ale anului, R. Moldova a exportat 59% din vinuri către UE (112,6 milioane de dolari, +3%). În același timp, în CSI au ajuns 25% din exporturi (46,7 milioane de dolari, +6%).

Alte piețe au avut ponderi mai reduse:

  • America – 8% (14,3 milioane de dolari, -72%),
  • Asia – 5% (8,8 milioane de dolari, -3%),
  • Africa – 4% (7,9 milioane de dolari, +69%).

Astfel, datele statistice arată că situația este diferită de cea prezentată de Alexandr Stoianoglo. Piața europeană își consolidează rolul de principală destinație pentru vinurile moldovenești, în detrimentul piețelor din est.

Belarus – principalul importator de vin moldovenesc în vrac

Cu toate acestea, exporturile de vin moldovenesc în vrac sunt dominate de Belarus, un stat membru CSI. În 2024, exporturile către această țară au atins aproximativ 21,5 milioane de euro (în creștere față de 19,8 milioane de euro în 2023).

Având în vedere prețul mediu relativ scăzut al vinului în vrac exportat către Belarus (circa 0,61 euro per litru), rezultă că volumele livrate sunt estimate la peste 35 de milioane de litri anual.

Valoarea cea mai mare a exporturilor o reprezintă vinul îmbuteliat

Deși sunt mai mari din punct de vedere al cantității, exporturile vinurilor moldovenești în vrac au generat, în 2024, doar circa 35% din valoarea totală e exporturilor de vinuri (47 de milioane de euro, comparativ cu 118 milioane de euro în cazul vinurilor îmbuteliate). Situația este ilustrată în infograficul de mai jos.

În cazul vinurilor îmbuteliate, care generează cea mai mare valoare a exporturilor, este de remarcat faptul că nicio țară din CSI nu se regăsește în top 10 destinații pentru această categorie de vinuri, ceea ce nu sprijină ideea unei dependențe de piețele estice.

Conform datelor ONVV, distribuția exporturilor de vinuri îmbuteliate ale R. Moldova evidențiază o concentrare puternică pe câteva piețe principale, în special din Europa.

Astfel, în primele nouă luni ale anului 2025, România s-a aflat detașat pe primul loc, absorbind 33,9% din totalul exporturilor, ceea ce confirmă rolul său de principal partener comercial pentru vinurile moldovenești. Pe locul doi se află Statele Unite ale Americii, cu o pondere de 11,9%, urmate de Polonia (6,3%) și Cehia (6,1%), piețe europene care au devenit tot mai importante în ultimii ani. De asemenea, Ucraina și Olanda contribuie fiecare cu aproximativ 5% din exporturi. În afara Europei, vinurile moldovenești îmbuteliate sunt prezente și pe piețe mai îndepărtate, precum Nigeria (3,9%), Canada (3,3%), China (2,7%) și Ghana (2%).

Această structură arată o diversificare a destinațiilor de export, cu o orientare clară spre piața europeană, dar și cu o prezență tot mai vizibilă pe piețe din afara continentului.

În prezent, vinurile moldovenești sunt exportate pe piața europeană fără taxe vamale, datorită Acordului de Asociere și Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), semnat între R. Moldova și UE în 2014 și aplicat din 2016. Asta înseamnă că producătorii moldoveni beneficiază de acces liber pe piața europeană, consolidându-și poziția și crescând volumele de export în statele membre.

MAE: Ieșirea din CSI nu înseamnă întreruperea relațiilor comerciale bilaterale cu statele membre

În contextul deciziei de denunțare a tratatelor fondatoare ale CSI, autoritățile de la Chișinău au precizat că asta nu înseamnă întreruperea relațiilor comerciale bilaterale cu statele membre ale acestei comunități. Potrivit declarațiilor Ministerului Afacerilor Externe, R. Moldova va continua să aplice tratatele comerciale încheiate în cadrul CSI, în special Acordul privind zona de liber schimb, atâta timp cât acestea servesc intereselor economice ale statului.

Astfel, declarațiile oficiale contrazic afirmațiile deputatului Stoianoglo, care a sugerat că ieșirea din CSI ar duce automat la pierderea unor piețe de desfacere importante.

Vinurile moldovenești, ținta dezinformărilor constante

În ultimii ani, politicieni și surse media pro-Kremlin au promovat constant falsuri despre vinurile moldovenești. Stopfals.md a demontat în repetate rânduri afirmații precum că „UE nu are nevoie de vinurile moldovenești”, „integrarea europeană va distruge industria vinicolă” sau că „doar piața rusă poate susține vinificația Moldovei”. În esență, aceste mesaje fac parte dintr-un tipar mai larg de dezinformare, care exploatează teme economice sensibile pentru a submina încrederea în vectorul european și pentru a promova ideea unei dependențe inevitabile de piețele din est.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: