Astăzi vom încerca să dezvăluim ”mare enigmă” – câți oameni trebuie să voteze ca să fie validat referendumul? Dacă pe scurt – 1/3 dintre alegătorii de pe listele de alegători. Dacă mai concret – pe scurt nu poate fi explicat.

Explic pe lung! Să începem cu ce sunt listele de alegători. În fiecare lună, CEC-ul publică informații despre câți cetățeni cu drept de vot avem (Registrul de stat al alegătorilor) și câți dintre ei sunt înscriși pe listele electorale. Adică au domiciliu pe teritoriul controlat al Republicii Moldova. La 1 septembrie erau 2 740 172 de alegători pe lista de bază. Ceilalți – adică cei care locuiesc în stânga Nistrului, sau s-au scos de la domiciliu, sau pur și simplu nu au domiciliu – pot vota, dar nu sunt incluși în listele electorale de bază.

Acum nici ăștia 2,74 mln nu este cifra din care se calculează prezența. La ăștia se adaugă cei care votează pe liste suplimentare. Dar nu toți cei de pe liste suplimentare. Numai acei care nu figurează și în lista de bază. Diferența se depistează foarte ușor prin intermediul sistemului electronic. Mai simplu spus, la lista de bază de 2,74 mln vor fi adăugați cei care vin să voteze fiind cu domiciliu în regiunea transnistreană, cei din diaspora care s-au scos de la evidență din Moldova și cei fără de domiciliu care se află și votează în țară.

Respectiv, cifra din care se votează prezența încă nu este clară. De exemplu în 2021, la lista de bază s-au adăugat 63597 de alegători. Iar la prezidențiale în 2020 doar 26127. Cert este că nu prea are cum cifra din care se va calcula prezența să depășească 2,9 mln de alegători.

Apropo, prezența se calculează din cei care au primit buletinul de vot și au semnat pentru aceasta, nu din voturile valabile. Respectiv, acea 1/3 pentru validarea referendumului înseamnă cel mult 966 mii de alegători. Mai este oare posibil succesul campaniei de boicotare a referendumului în așa condiții? De exemplu în primul tur în 2020 au votat 1,37 milioane de cetățeni. Igor Dodon și Renato Usatîi, care ambii acum susțin boicotul, au acumulat împreună peste 700 mii de voturi. Adică dacă toți cei care i-au votat ar boicota acum, sigur nu s-ar aduna cvorum de validare. La alegerile parlamentare au venit 1,48 milioane de alegători, iar partidele care azi susțin boicotul au adunat circa 500 mii voturi. Adică dacă azi votanții acestora ar boicota, s-au aduna totuși 1/3, dar la limită.

Respectiv – nimic încă nu este decis. Iar validarea sau nu a referendumului se va decide cel mai probabil în dependență de participarea activă a diasporei.

Apropo, diaspora poate vota în baza buletinului de identitate valabil sau a pașaportului, inclusiv dacă acesta este expirat. La orice secție de vot din afara țării. Dacă sunteți în țară dar aveți domiciliul expirat, puteți vota la secția de vot conform domiciliului expirat. Iar dacă nu aveți deloc domiciliul pus în buletin, puteți vota la orice secție. Cetățenii cu domiciliu în stânga Nistrului și Tighina pot vota la una dintre secțiile de vot deschise special pentru ei.

Important este să participați. Dacă nu votați, decid alții pentru voi!

 

 

CADRUL LEGAL

Articolul 127. Alegeri nevalabile (PARLAMENTARE)

Comisia Electorală Centrală consideră alegerile ca fiind nevalabile dacă la ele au participat mai puțin de 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale.

Articolul 151. Alegeri nevalabile (PREZIDENȚIALE)

(1) Alegerile sunt considerate nevalabile dacă la primul tur de scrutin au participat mai puțin de 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale.

Articolul 211. Referendumul republican nevalabil

Comisia Electorală Centrală declară nevalabil referendumul republican constituțional și legislativ dacă la el au participat mai puțin de 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale [atât listele de bază, cât și cele suplimentare].

Datele speței:

Potrivit CEC, conform situației de la 01.09.2024, din numărul total de alegători înscriși în Registrul de Stat al Alegătorilor (3 300 790), 2 740 172 cetățeni cu drept de vot sunt atribuiți pe unități administrativ-teritoriale de nivelul II, adică sunt înscriși în listele electorale de bază.

Totodată, este de remarcat că pe listele electorale suplimentare ar putea participa persoanele care au cetățenia Republicii Moldova, dar nu au înregistrare la domiciliu sau reședință, inclusiv cei care au emigrat autorizat peste hotarele țării (285 900 de persoane) și cetățenii cu drept de vot având domiciliul înregistrat în UAT necontrolate din stânga Nistrului (274 718 de persoane).

Atenție!!!

La alegerile prezidențiale 2020 și alegerile parlamentare 2021, rata de participare s-a calculat în premieră prin excluderea alegătorilor de pe lista electorală suplimentară care s-au regăsit inclusiv și pe lista electorală de bază.

Scenariu 1 pentru referendumul din 20 octombrie 2024,

utilizând cifrele de la alegerile parlamentare din 11 iulie 2021:

a) numărul de alegători incluși în listele electorale de bază la 01.09.2024 – 2 740 172 persoane;

b) numărul de alegători incluși în listele electorale suplimentare la AP din 11 iulie 2021- 284 568 persoane (din care scădem 220 971 alegători care s-au regăsit și pe lista electorală de bază) = 63 597 alegători care au fost înscriși pe lista electorală suplimentară;

d) numărul de alegători care au participat la votare la AP din 11.07.2021 – 1 480 965.

Calcul efectuat la stabilirea ratei de participare:

1 480 965 împărțit la ( 2 740 172 + 63 597 = 2 803 769) = 52,80%.

Respectiv, 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale ar fi: 2 803 769 / 3 = 934 590

Scenariu 2 pentru referendumul din 20 octombrie 2024,

utilizând cifrele de la alegerile prezidențiale (turul I) din 1 noiembrie 2020:

a) numărul de alegători incluși în listele electorale de bază la 01.09.2024 – 2 740 172 persoane;

b) numărul de alegători incluși în listele electorale suplimentare la APr (turul I) din 1 noiembrie 2020 – 202 569 persoane (din care scădem alegători care s-au regăsit și pe lista electorală de bază) = 26 127 alegători care au fost înscriși pe lista electorală suplimentară;

d) numărul de alegători care au participat la votare la APr (turul I) – 1 368 516 alegători;

Calcul efectuat la stabilirea ratei de participare:

1 368 516 împărțit la ( 2 740 172 + 26 127 = 2 766 299) = 49,47%.

Respectiv, 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale ar fi 2 766 299 / 3 = 922 100

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: