Majorarea ratei de bază de către Banca Națională a Moldovei (BNM) are câteva efecte. „Ridicând rata de bază a avut loc o descurajare a tuturor tipurilor de împrumut, inclusiv a celor investiționale”, a constat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.

În cadrul ediției de vineri, 12 august, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul a spus că recent BNM, pentru a 10-a oară în decursul acestui an, a majorat rata de bază, care a ajuns la 21,5%. „Ultima dată am avut o rată de bază mai mare decât în prezent, în decembrie 2000, atunci când Republica Moldova a trecut printr-o criză profundă legată de deprecierea valutei naționale și a avut o inflație extrem de ridicată. Apoi a scăzut. Au fost de câteva ori majorări, însă la 21,5% nu am ajuns niciodată”, a spus expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, din cauza majorării ratei de bază, rata medie a dobânzilor la creditele noi acordate de către bănci în ultimul an a crescut cu 70%. Dacă anul trecut rata medie a dobânzii era 6,8% acum a ajuns la 11,3%. Dacă anul trecut creditele de consum se ofereau la cea mai mică dobândă bancară de bază de 4,4%, fără celelalte plăți suplimentare, acum se oferă la 13,7%. Pentru persoanele fizice care practică antreprenoriatul, creditele s-au scumpit cu 50%, de la 9,1% la 13,8.

Pentru persoanele fizice care i-au imobile, creditele s-au scumpit tot cu 50%, de la 6,6% la 9,9%. Iar pentru persoanele juridice, creditele s-au scumpit cu 27%, de la 8,2% la 13,7%. „Politica monetară a BNM a dus la scumpirea diferențiată a banilor, a descurajat creditele de consum și creditele luate de către persoanele fizice care practică antreprenoriatul. Pentru agenții economici a înregistrat cea mai mică creștere”, a spus Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că din cauza scumpirii creditelor, cel mai mult are de suferit doar Guvernul, care pentru acest an a aprobat un buget cu cel mai mare deficit bugetar din istoria țării, deficit care trebuie acoperit din împrumuturi externe, care întârzie să vină, și împrumuturi interne. Economistul a amintit că Guvernul a luat decizia de a nu se mai împrumuta de la băncile moldovenești, deoarece dacă anul trecut se împrumuta cu 5,53%, în prezent dobânda a ajuns la 20,5%. O scumpire de 3,7 ori.

„Banii s-au scumpit cel mai mult pentru Guvern, apoi creditele de consum ale populației, urmează creditele acordate tot populației, dar în alt scop decât cel de consum, iar pentru agenții economici scumpirea este cea mai mică”, a precizat economistul.

Analistul economic a mai menționat că BNM, prin politica sa monetară, a descurajat împrumuturile și a încurajat depunerile, iar banii s-au scumpit și pe dimensiunea economiilor. Dacă anul trecut, dobânda medie pentru depozitul persoanelor fizice era de 3,5%, în prezent a crescut până la 11,4%. „Dacă anul trecut, cetățenii moldoveni și agenții economici moldoveni lunar accesau credite de câte 890 de milioane de lei, în acest an lunar se oferă credite de circa 639 de milioane de lei. Anul trecut a reprezentat 4,4% din PIB, acum este de 3%”, a menționat analistul economic.

Expertul a mai afirmat că anul trecut, agenții economici lunar își majorau datoria față de bănci cu 343 de milioane de lei. În acest an, chiar dacă banii s-au scumpit, dar din cauza că inflația este cu mult mai mare decât dobânda bancară, agenții economici continuă să ia împrumuturi, chiar mai multe decât au luat anul trecut. Anul acesta au accesat lunar credite în sumă de 400 de milioane de lei.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în acest an avem o situație fără precedent, este vorba despre o scădere în primele șapte luni ale anului a datoriei interne cu 1,3 miliarde de lei. Guvernul nu doar că nu se împrumută pe intern, dar ia împrumuturi externe sau banii din veniturile bugetare, ca să-și reducă datoria pe intern, deoarece a devenit prea scumpă. În acest an, Guvernul are de achitat peste trei miliarde de lei doar dobânda la credite. În 2020, Guvernul s-a împrumutat doar pe intern în mare parte, accesând credite în sumă de 478 de milioane de lei. În 2021 – de 337 de milioane de lei, iar în 2022 creditarea internă este negativă și constituie 176 de milioane de lei pe lună minus.

Economistul a mai remarcat faptul că scumpirea banilor pe de o parte descurajează consumul, iar pe de altă parte, încurajează economiile. Când a început războiul din Ucraina, moldovenii au scos banii din bănci. Dacă până anul trecut depozitele noi erau în medie de un miliard de lei pe lună, în luna iunie s-a ajuns la 2,2 miliarde de lei.

„Moldovenii merg și depun bani în bancă – de două ori mai mulți bani decât depuneau acum un an în urmă”, a remarcat economistul.

Analistul economic a concluzionat că scumpirea banilor de către BNM a urmărit descurajarea consumului. Însă, un efect colateral nedorit a afectat Guvernul, care nu se mai împrumută de la bănci, dar întoarce datoriile pe intern. S-a estimat că după scumpirea banilor, poate apărea o dificultate de plată la cetățeni și la agenții economici. Dacă în primul trimestru al acestui an s-au înregistrat 32% dintre credite cu întârzieri de plată, în prezent au crescut la 35%.

La agenții economici restanțele de plată la credite erau în medie de 46%. Acum sunt de 48%. „Este un efect de scurtă durată. Cei mai buni platnici ai sistemului bancar sunt cetățenii. Volumul de credite al cetățenilor cu probleme la întoarcere este de 3 ori mai mic decât la agenții economici”, a conchis analistul economic.

Distribuie articolul: