Tarifele la gaz și energie termică au crescut cu până la 80%, în timp ce veniturile populației au avansat cu doar câteva procente.

Experții avertizează că majorarea tarifelor poate provoca o creștere în lanț a prețurilor la produse, transport și servicii.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a majorat, la 28 septembrie, pentru a doua oară în mai puțin de o lună tariful la gaz. În urma celor două majorări, costul unui metru cub de gaz a crescut de la 14,42 lei în august la 26,13 lei din octombrie — cu peste 80%, relatează Europa Liberă.

ANRE a majorat și tariful la energie termică. Consumatorii din Chișinău vor plăti 3277 de lei pentru o gigacalorie — cu peste 60% mai mult decât anterior. La Bălți, energia termică va fi și mai scumpă — 3374 de lei pentru o gigacalorie, creșterea fiind de peste 53%.

Locuitorii unor orașe mici vor plăti și mai mult. La Anenii Noi, o gigacalorie va costa 3544 de lei, la Ungheni — 3835 de lei, la Glodeni — 4322 de lei, iar la Comrat — 4393 de lei.

La ANRE au explicat majorarea tarifului la gaz prin instabilitatea de pe piața internațională. La rândul lor, producătorii și furnizorii de energie termică și-au justificat solicitările prin creșterea cheltuielilor de producție, în special a costurilor cu gazele.

Autoritățile nu exclud că ar putea fi majorate și tarifele la energia electrică.

Prim-ministrul Vasile Tofan a recunoscut în Parlament că iarna care se apropie „va fi grea din punctul de vedere al tarifelor” și a promis compensații pentru cât mai multe familii cu venituri mici.

Cât de mult vor afecta noile tarife buzunarele

Familia lui Ion Burduja din Bălți este formată din patru persoane și locuiește într-un apartament cu suprafața de 65 de metri pătrați, într-un bloc sovietic tipic cu nouă etaje din cartierul «Dacia», conectat la sistemul centralizat de încălzire.

Într-o discuție cu Europa Liberă, Ion a povestit că, în sezonul de încălzire trecut, a plătit în total pentru căldură circa 20 de mii de lei.

„Cu noul tarif, cred că doar cheltuielile pentru încălzire vor crește cu peste 10 mii de lei, la un venit lunar mediu al familiei mele de aproximativ 35 de mii de lei. Desigur, aceasta va fi o povară grea pentru familia mea cu doi copii minori”, estimează bărbatul.

Economistul Marin Gospodarenco, directorul centrului analitic «Economia», a făcut și el un calcul: la un consum lunar mediu de 150 de metri cubi de gaz, moldovenii vor plăti circa 4.000 de lei, adică cu 1.410 lei mai mult decât în sezonul de încălzire trecut.

„Facturile cresc cu zeci de procente, iar veniturile — doar cu câteva”, remarcă Marin Gospodarenco.

La Chișinău, pentru 1–1,5 gigacalorii, proprietarul unei locuințe va plăti suplimentar între 800 și 1200 de lei în fiecare lună pe durata sezonului de încălzire.

Expertul spune că aceste cifre trebuie raportate la veniturile populației.

„Pensia medie pentru limită de vârstă este de circa 4450 de lei, iar salariul mediu brut — de aproape 16 900 de lei. După luarea în calcul a inflației, salariile au crescut într-un an cu doar 2–3%. Cu alte cuvinte, facturile cresc cu zeci de procente, iar veniturile — doar cu câteva”, explică Marin Gospodarenco.

Efectul în lanț al majorării tarifelor

Într-un comentariu pentru Europa Liberă, economistul prognozează că scumpirile nu se vor limita doar la gaz și căldură.

„Energia reprezintă un cost pentru practic orice afacere, de aceea în lunile următoare ne putem aștepta la majorări de prețuri la pâine, produse lactate, legume de seră, transport și servicii de alimentație publică”, spune expertul.

Banca Națională a Moldovei (BNM) prognozează în perioada următoare o creștere a inflației până la un nivel sub 9%, în timp ce ținta este de 5%. Totodată, BNM a majorat brusc rata de bază cu 1,5 puncte procentuale — până la 9%, ceea ce înseamnă credite mai scumpe pentru populație și companii.

Presiunea financiară provocată de creșterea facturilor ar putea determina unele persoane, în special cetățenii cu venituri mici, să renunțe la anumite produse din coșul de consum și la medicamente.

Pentru economia Republicii Moldova, majorarea tarifelor poate duce la reducerea consumului, adică la scăderea vânzărilor și amânarea investițiilor pe fundalul incertitudinii persistente.

Incertitudine privind compensațiile

Guvernul și-a revizuit planurile inițiale și a promis să acorde compensații pentru cel puțin 620 de mii de gospodării, însă deocamdată nu dispune de fonduri suficiente. Pentru programul «Ajutor la contor» sunt prevăzute în buget doar 550 de milioane de lei, în timp ce necesarul este de cel puțin 2,5 miliarde de lei.

Acum câteva zile, în timpul participării la Adunarea Generală a ONU de la New York, prim-ministrul Vasile Tofan s-a întâlnit cu mai mulți oficiali străini și le-a cerut ajutor.

Printre aceștia s-a numărat și prim-ministrul Norvegiei — țară care, din 2022, a alocat Republicii Moldova milioane de euro pentru atenuarea crizei energetice și acordarea compensațiilor la facturi.

Tofan a declarat că la începutul lunii octombrie va vizita Bruxellesul și va solicita și acolo fonduri pentru compensații.

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugariu, a declarat într-un interviu recent pentru radioul public că, în ultima perioadă, partenerii străini au devenit mai puțin dispuși să susțină fondul de compensații, menționând că Moldova trebuie să se bazeze pe bugetul de stat.

Autoritățile nu au anunțat încă condițiile de obținere a compensațiilor, bugetul disponibil și numărul gospodăriilor care vor putea primi ajutor. Se știe că cererile pentru acordarea ajutorului vor putea fi depuse începând cu 1 noiembrie.

Expertul Marin Gospodarenko spune că, deși majorarea prețurilor are o «explicație economică reală», acum este important ca ajutorul de stat să fie «clar, suficient și să ajungă înainte de primele facturi» din sezonul de încălzire, nu după acestea.

Moldova se confruntă cu o situație social-economică dificilă, în pofida sprijinului semnificativ din partea Uniunii Europene în cadrul Planului de creștere în valoare de 1,9 miliarde de euro. Autoritățile afirmă că dificultățile economice sunt provocate de războiul din Ucraina și de criza din strâmtoarea Ormuz, care a dus la creșterea prețurilor mondiale.

La 26 septembrie, în Moldova a fost instituită starea de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile. Acest regim special, criticat de opoziție, oferă Guvernului PAS dreptul de a lua decizii operative, inclusiv prin derogare de la lege, în cazul întreruperilor în livrarea gazelor, combustibilului, energiei electrice sau apei.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: